Maria Wiltz, fondator Cleantech | Curajul de a începe altfel. Cum se naște un business cu sens din crize globale și dorința de a urma un vis

După mai bine de două decenii în multinaționale precum Solvay, Aventis și Rhône-Poulenc, unde a condus echipe, a gestionat crize globale și a pilotat inițiative de inovare în industrii cu risc ridicat, Maria Wiltz a ales să predea ștafeta. Nu din epuizare, deși a fost și acolo. Ci din convingerea că „vechile modele de afaceri și-au atins limitele”, iar lumea are nevoie de oameni care să îndrăznească să reinventeze. Și mai mult decât atât, să reinventeze cu sens.
Asta a făcut și ea. A căutat un nou sens. Nu a fost unul născut peste noapte, ci unul care a crescut în timp, alimentat de crizele repetate care i-au pus la încercare toate resursele profesionale.
Cum a ajuns o fostă executivă să parieze pe apă și inovație
„Am lucrat în situații de creștere, dar evident și în crize”, povestește Maria Wiltz, fostă executivă în industriile LifeSciences și chimice, în prezent antreprenoare, fondatoarea CleanTech, un start-up dedicat soluțiilor de tratare a apei REUT/REUSE. „O criză majoră a fost între 2007 și 2009, când materiile prime deveniseră brusc inaccesibile, prețurile au crescut și de șapte ori”. A gestionat atunci fără pierderi majore.
Dar din 2018, tensiunile geopolitice s-au acumulat și, spune ea, „ne așteptam la noi crize”. Și au venit… Vestele Galbene în Franța – „un semnal de alarmă societal”, apoi o serie de conflicte comerciale internaționale, pandemia de COVID-19 și, în cele din urmă, războiul din Ucraina. În mijlocul acestor crize, Maria asigura funcționarea neîntreruptă a supply chain-urilor critice pentru alimentația umană și animală.
„Practic, am lucrat zi-lumină cu echipe din Europa, China și America Latină. Epuizant!” Așa că a decis să predea ștafeta. Pentru că, la urma urmei, „fiecare vârstă are rolul ei”, dar și pentru că era tot mai sigură că are nevoie de un sens nou: „Cred că vechile modele de business și-au atins limitele. Acum, ciclurile de schimbare s-au redus la 3–5 ani. A te reinventa nu e doar o necesitate, e o oportunitate”.
Și totuși, decizia n-a fost una de retragere. Ci un act de repoziționare.
Lecția din BioTech și pasul spre un vis vechi de 10 ani
Ultima experiență corporatistă i-a oferit confirmarea de care avea nevoie.
În 2023, Maria s-a alăturat unei companii BioTech unice în Europa, în calitate de Chief Commercial Officer. Un scale-up industrial care, prin produsele sale biosursate, îndrăznea să provoace marile industrii chimice tradiționale. „Îi urmăream dezvoltarea cu plăcere. Îndrăzniseră. De la o idee la 150 de milioane de euro cifră de afaceri, două uzine și 350 de oameni. Aveau curajul disruptorilor. Exact ceea ce voiam și eu.”
Cu expertiza ei în internaționalizare și transpunerea modelelor de afaceri dintr-o industrie în alta, părea un match perfect. Doar că realitatea a fost mai dură decât anticipările. „În 2024, într-un context de competiție neloială cu produse din Asia vândute sub costurile noastre de fabricație, și în contextul unei proceduri antidumping anevoioase, compania a intrat în lichidare judiciară. Ca alte 6.800 de firme franceze”.
Un eșec? Poate. Dar și o lecție. Una care a dus-o exact acolo unde visa de peste un deceniu: în propriul proiect antreprenorial, cu rădăcini adânci în sustenabilitate și tratarea apei. Uneori, tocmai dintr-un impas se naște acel moment de claritate.
De ce antreprenoriat? O alegere între sens și curaj
Nu a fost un salt în gol, ci mai degrabă o întoarcere la un vis amânat. Încă din perioada în care gestiona conturile unor giganți din tratarea apei, precum Veolia ori Suez, intuia că „apa tratată chimic nu poate continua la nesfârșit”. De atunci, ideea de a contribui la soluții mai verzi a rămas cu ea, ca o promisiune nespusă.
„Lucram împreună la produse mai green”, își amintește. „Alții dezvoltau tehnologii cu cât mai puține produse și consum energetic scăzut”. A urmat criza COVID, apoi explozia prețurilor la energie, iar multe start-upuri nu au rezistat. „Am cumpărat o firmă de water treatment aflată în licitație legală. O altă companie CleanTech care n-a rezistat tăvălugului post-COVID și prețurilor energiei prea mari.”
Dar nu a considerat-o doar o oportunitate de business. A fost un statement personal: „Apa este indispensabilă. De băut sau aliment, ca ingredient sau ca mijloc de transport, e timpul să o prezervăm: să consumăm mai puțin și să o tratăm mai mult”.
Așa a început noul ei pariu. Cu ceea ce a învățat și practicat în lumea industrială și cu convingerea că fertilizarea între cele două medii, corporatist și antreprenorial, este transformarea care permite să navighezi performant în noua lume VUCA.
Cum i-a modelat MBA-ul cariera și decizia antreprenorială
Maria are o viziune clară despre importanța educației în tot succesul său profesional. Desăvârșirea ei ca lider a început cu un MBA acum 20 de ani, dar drumul său de învă- țare nu s-a oprit niciodată: „Am terminat ASEBUSS acum 20 de ani și am continuat să mă formez periodic la alte școli prestigioase: Sciences Po Paris, ESSEC Business School Paris, pentru că simt nevoia ca la câțiva ani să îmi confrunt experiențele profesionale cu o structurare academică. Schimburile cu experți din diferite specializări, profesori și colegi de promoție duc la challenge-uri fără complezență, dar cu bunăvoință, și altfel la bogăția inteligenței colective, ceea ce îmi permite să continui să cresc profesional”.
De exemplu, având mulți ani de experiență pe poziții C-level, Maria a dorit să înțeleagă guvernanța prin prisma Consiliilor de Administrație. Astfel, s-a format la Sciences Po Paris, o instituție recunoscută pentru excelența pregătirii administratorilor de societate. „A fost, ca la orice nou curs, o lecție de umilință”, spune Maria. A înțeles mai bine greșelile pe care le făcuse, alături de colegii săi din Comitetul Executiv, în articulațiile nepotrivite dintre instanțele de decizie – între administratori care aveau tendința de a intra în domeniul execuției și directori executivi care credeau că pot lua decizii mai bune decât Consiliul de Administrație.
Un alt exemplu este formarea sa în digital, având în vedere că a constatat de multe ori că datele existente în companie, nu doar cele externe, nu erau suficient utilizate, deși reprezintă un levier puternic pentru servicii de calitate destinate clienților. Din 2024, Maria utilizează și genAI ca asistent personal. În trecut, le spunea echipelor ce așteptări avea, dar acum lucrează direct cu genAI. Iar asta – spune – este o lecție practică: o obligă să fie mai clară pentru a obține răspunsuri mai detaliate. Totuși, consideră că nimic nu înlocuiește discuțiile cu coechipierii, pe baza informațiilor furnizate de AI, deoarece din aceste interacțiuni umane se nasc cele mai bune idei.
„Dar ASEBUSS mi-a dat încrederea și îndrăzneala soluțiilor out of the box, curajul și asumarea deciziilor, iar viața în România, capacitatea de reziliență în situații de creștere, de criză, dar, mai ales, calm în incertitudine”, a ținut să sublinieze Maria. Practic, toate acestea i-au permis să construiască CleanTech pe principii solide, având o înțelegere clară a riscurilor și oportunităților care vin odată cu dezvoltarea unei afaceri sustenabile.
Ce și cum lăsăm copiilor
Ce crede Maria Wiltz despre viitorul sustenabilității și al tehnologiilor ecologice
Schimbările climatice și societale sunt vizibile și ne afectează atât în sfera de business, cât și în cea personală. Părerea mea este că ESG este o conduită manage rială, nu doar un reporting extrafinanciar. Este vorba de ce și cum lăsăm copiilor.
Cadrul legislativ a evoluat mult în acest sens, chiar și cu back & forth. Dar, din punct de vedere al businessului, adică ce este în mâinile noastre, este esențial să reinventăm economia dezirabilității, căci, de acum înainte, clientul nostru strategic este tânăra generație, care are o preocupare majoră pentru prezervarea planetei.
Ei sunt și decidenții de mâine, iar relația lor cu lumea muncii este diferită. Tinerii cer un echilibru între viața profesională și cea personală, au agilitatea de a adopta meserii noi și de a provoca schimbări radicale, fără a fi influențați de prejudecăți cognitive (cognitive bias), cum ni se întâmplă nouă, din experiență, din efectul de halo sau sunk cost (perseverăm în eroare ca să nu renunțăm la sacrificii).
Sunt adepta conceptului Efectuare (Effectuation), formulat de economista Saras Sarasvathy, ca principii esențiale de a acționa și a întreprinde într-o lume incertă: facem cu ce avem, nu mai mult.
Așa am lucrat și la corporații în Franța, deși aveam mijloace, cum făcusem și pe posturile din România, unde practicasem „facem mult cu mai puțin”.
Vă asigur că și politica corporatiilor din vest, din industriile exigente unde am lucrat, este orientată către creștere și cost-killing, care pot părea antinomice, dar sunt baze solide de perenitate pe termen lung.
Vorba Sarasei este: „Deschizi frigiderul și faci o rețetă cu ce ai”, care este un mindset tipic antreprenorial. Respectiv, cu ce știi și cu ce ai la îndemână, dar gândit pe termen lung, căci ți-ai făcut cartografia riscurilor și cunoști nevoile clienților.
Nu vorbim de un „frigider pizza & soda”, visul adolescent, ci de „frigiderul familial” care a gândit mesele pentru toți membrii, cu diete adaptate și masificarea cumpărărilor, achiziționate local/accesibil și adaptat bugetului.
Când încerci abordarea de a face rețeta cu ingredientele scrise, te duci să le cumperi. Dar sunt rare, scumpe sau ți se livrează în x zile, ce faci? Nu faci rețeta?
Te întorci acasă să analizezi cum ai putea înlocui? Între timp, ți-o ia înainte concurența și este deja pe piață cu ce a conceput din frigiderul său.
Cred că în următorii 5-10 ani, antreprenorii care propun soluții sobre și eficiente, care răspund astfel așteptărilor de frugalitate, vor capta interesul consumatorilor și își vor asigura avantajele competitive care îi poziționează în noua societate a dezirabilității economice.
Foto: Maria Wiltz

Acest articol este preluat din ediția print a Ghidului MBA 2025.