Află care sunt cele mai profitabile afaceri verzi

Este şi cazul lui Valentin Macec. După ce a fost director de zonă pentru European Drinks, director al unui magazin Praktiker şi director al Cabinetului Silaghi (între 2007 şi 2008) din cadrul Ministerul Comerţului şi Turismului, Valentin Macec s-a decis să intre într-un business care să îi permită să îmbine pasiunile cu munca. Fiind pasionat de regenerabile şi extrem de interesat de energia solară, la sfârşitul anului 2010 a întrat într-o afacere „verde“. Aşa a ajuns să fie Country Manager al companiei PhonoSolar, firmă dezvoltatoare de centrale electrice fotovoltaice şi producătoare de panouri fotovoltaice.

Conduce o firmă de centrale electrice fotovoltaice şi producătoare de panouri fotovoltaice

„Am urmărit mai multe companii, iar una dintre firmele care au realizări concrete în Europa de Est era PhonoSolar. Ei erau deja pe piaţa din Germania, Cehia şi Slovacia. Am văzut modelul pe care l-au aplicat şi pentru că mi-a plăcut, am început discuţiile cu ei pentru a-i convinge să intre şi pe piaţa din România. Acest lucru s-a concretizat la sfârşitul anului 2010. Suntem o firmă dezvoltatoare de centrale electrice fotovoltaice şi producătoare de panouri fotovoltaice“, spune Valentin Macec.

Soluţie pentru zonele care nu au acces la curent electric

PhonoSolar are două direcţii de business. Micile instalaţii este una dintre ele. Acestea reprezintă soluţia ideală pentru zonele izolate care nu au acces la curent electric şi pentru care conectarea la reţeaua electrică naţională ar însemna nişte sume fabuloase, pe care nu mulţi şi le-ar permite. „Deja am reuşit să facem mai multe instalaţii de acest gen, cuprinse între o jumătate de kilowatt şi 2,5 kilowaţi, pentru mici ferme unde unica soluţie este energia regenerabilă, solară. La ultima fermă unde am făcut o lucrare de acest tip se foloseau doar generatoare pe benzină şi motorină. Instalaţia, de doi kilowaţi, a costat 7 000 de euro, însă ei îşi vor amortiza această investiţie în mai puţin de doi ani, din această diferenţă de combustibili pe care nu mai sunt obligaţi să o utilizeze“, mai spune country managerul.

A doua linie de business este şi cheia afacerii: instalarea unor centrale fotovoltaice. Energia solară fotovoltaică înseamnă că energia soarelui se transformă în curent electric şi nu în căldură. „Există o schemă de sprijin aprobată de către statul român prin care producătorii de energie fotovoltaică primesc pe lângă preţul energiei pe care o produc şi şase certificate verzi pentru fiecare megawatt/oră/produs. Această tehnologie este simplu de realizat, este o sursă pentru care nu trebuie să ai o locaţie specială, spre deosebire de cea în care se foloseşte vântul, iar dacă acesta lipseşte investiţia nu are absolut niciun sens, soare este cam peste tot în România.“

Minimum 10 000 de euro pentru acest tip de business

Country managerul spune că businessul cu energie solară fotovoltaică este unul de succes.

„Ne-am aşteptat la un anumit număr de clienţi, însă toate calculele noastre au fost date peste cap. Mult mai multe persoane au fost interesate să dezvolte astfel de centrale, de nivele mici şi medii. Avem şi clienţi care dezvoltă parcuri mari de peste 10 megawaţi, însă românii sunt mult mai interesaţi de proiectele cuprinse între unu şi trei megawaţi“, mai spune Valentin Macec.

Specialistul spune că avantajul major al acestui tip de afacere este că pe această piaţă încă există loc pentru toată lumea, nu este un sistem închis, iar fiecare poate face instalaţii mici şi mari după bugetul de care dispune. „Este un business care se adresează oricui, însă pentru a avea şi satisfacţia unui venit şi a unei amortizări rapide a investiţiei este necesar un buget de 10 000 de euro.“

Cei de la PhonoSolar au în derulare un proiect uriaş, de 500 de kilowaţi, este vorba despre un parc în Galaţi. „Un astfel de proiect necesită o investiţie undeva la un milion de euro, dar aduce şi venituri corespunzătoare. Sigur că o parte din bani pot fi atraşi de la bănci, doar 25% sunt fonduri proprii.“

Certificatele verzi, cele mai importante în această afacere

Întrebat dacă au optat pentru fonduri europene, Valentin Macec spune că nu şi-au propus să atragă astfel de bugete pentru că împietează schema de sprijin. Este o normă europeană, care se aplică evident şi în România, care spune că nu poţi să finanţezi un proiect din aceeaşi sursă de două ori, adică şi din bugetul naţional, şi din cel european. „În sensul că acelora care primesc fonduri europene li se diminuează numărul de certificate verzi pe care îl obţin, iar certificatele verzi sunt mult mai importante pentru că această afacere constă în ele şi nu în energie. Este binecunoscut faptul că noi avem un preţ reglementat şi este unul dintre cele mai mici din Europa. Este ţinut sub control strict tocmai pentru a nu se repercuta în preţul facturii“, adaugă el.

Certificatele verzi susţin revenirea investiţiei: dacă preţul energiei este undeva în jur de până în 40 de euro pe megawatt/oră/produs, certificatele verzi vin să îţi mai aducă încă 300 de euro aferente pe fiecare megawatt. „Deci, sprijinul certificatelor verzi este consistent. Acestea se obţin în urma realizării investiţiei, avizelor aferente acesteia, se licenţiază firma beneficiară a investiţiei ca producător de energie electrică şi din acel moment, după conectarea la reţea, în funcţie de producţie, primesc lunar cota de certificate verzi. Este o procedură care se derulează prin Transelectrica“, explică Valentin Macec care le recomandă celor care doresc să devină investitori în acest business să studieze bine legislaţia în vigoare şi să îşi găsească un consultant bun. Este foarte important ca acel consultant să aibă referinţe, să poată să dea exemple concrete de proiecte realizate.

Modelul german şi austriac va fi copiat şi de români

Principalul motor al investiţiilor mici de acest gen pentru români ar fi modelul austriac sau german, care urmează să fie aplicat şi în România din toamnă sau la începutul anului viitor. Acest model le va permite persoanelor fizice să se licenţieze şi astfel să poată face mici instalaţii pe acoperiş. „Asta duce la trei lucruri importante: acest tip de instalaţii vor deveni foarte populare în rândul cetăţenilor, le va aduce un ban suplimentar în buzunar pentru că ei vor încasa mai mult decât ceea ce consumă. În plus, este benefic pentru sistemul energetic naţional să existe multe instalaţii mici pe acoperiş care să fie conectate la reţea, atât din punct de vedere al echilibrării sistemului, cât şi din punct de vedere al dezvoltării industriei pe orizontală“, arată Valentin Macec beneficiile sistemului care va funcţiona în curând şi în România.

Mai mult, dacă se vor face multe instalaţii se vor crea şi noi locuri de muncă pentru că în această activitate sunt implicaţi foarte mulţi: instalatori, electricieni ş.a. „Sper ca statul român să înţeleagă că această afacere este o cale bună, corectă şi sustenabilă pentru a dezvolta energia regenerabilă.
Momentan, statul se implică la modul în care are legislaţia pregătită şi este în aplicare, dar sunt convins că, cu timpul, se va adapta în aşa fel încât acest sistem rezidenţial de instalaţii regenerabile să fie dezvoltat“, conchide Valentin Macec.

STUDIU: În Capitală, cele mai multe afaceri verzi

Un studiu naţional al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) arată că ponderea cea mai mare a firmelor care fac afaceri verzi în România se află în Bucureşti – 41%. Cercetarea arată că în afară de Capitală, celelalte judeţe sunt la mare distanţă în privinţa afacerilor care protejează mediul: Braşov (5,79%), Bihor şi Ilfov (4,96%), Constanţa (4,55%) şi Prahova (4,14%). Restul judeţelor sunt reprezentate într-o proporţie mai mică de 3%.

Studiul mai arată că cele mai multe dintre activităţile eco-inovatoare sunt legate de producţie – 85%, în timp ce 15 % sunt legate de cercetare. De asemenea, în privinţa tipului de tehnologii verzi folosite, 60 de firme din totalul de 242 de firme repondente au fost incluse în două sau mai multe categorii de tehnologii de mediu.

În privinţa topului companiilor verzi din România, cercetarea arată că primele 10 sunt: Siveco România, Holcim România, Danone PDPA, Coca-Cola HBC România, Rompetrol Rafinare, Ecosistem, Carpatcement Holding, SC Agacon Suceava, Eco şi Rompetrol Petrochemicals.

Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici