Agentul schimbării este un fel de James Bond al vremurilor noastre (V)
Cine sunt inovatorii sociali de top ai lumii și ai României și cum au reușit să scaleze inovații sociale care au generat schimbări sociale ce au transformat lumea în bine? Am invitat în această dezbatere inovatori sociali autohtoni care identifică probleme românești în domeniul educației, sănătății, mediului, agriculturii, incluziunii sociale și contribuie la integrarea lor în antreprenoriate sociale de succes. Dar și antreprenori sociali excepționali, înzestrați cu mentalitate antreprenorială, care reușesc să răspundă celor mai mari preocupări sociale ale momentului prin soluții inovatoare și practice. Exemplele lor personale pot reda speranța și încuraja acțiunea.
Într-o țară în care voluntariatul a fost asociat decenii la rând cu munca patriotică „la impuse”, iar simțul civic a fost atribuit cu dispreț „fraierilor”, există oameni care vor să redea activismului civic românesc demnitatea inițială și sensurile deturnate de anii comunismului și ai tranziției haotice. Cu ei, putem reactiva simțul civic atrofiat al românilor fiindcă ei înșiși sunt agenți ai schimbării în comunitățile în care trăiesc. Agenți credibili care încep pe cont propriu și ulterior se organizează în asociații sau antreprenoriate sociale. Atitudini de viață care ulterior se transformă în profesii. Cu care nu am fost obișnuiți, dar care sunt pe harta meseriilor viitorului. Inovatori sociali, formatori sociali, manageri sociali, antreprenori sociali. Care creează ecosisteme pentru schimbare socială. Un fel de „industrie a binelui” care suplinește ceea ce nu funcționează acum în România. Și care ar putea fi salvarea din actualul haos.
Cu ei am vorbit despre trăsăturile de bază ale unui agent al schimbării, despre aptitudini înnăscute și calități cultivate ale acestuia, despre diferențele de nuanță dintre activismul civic, inovația socială și CSR, despre educația civică în școală ca mod de cultivare a simțului civic și felul în care un inovator social poate să schimbe destinul unei comunități, la nivel micro, și implicit, al unei țări, la nivel macro.
În partea a cincea a serialului nostru pe tema inovației sociale ne vorbește Raluca Fișer –
Președinte Green Revolution, președinte WCA (World Cycling Alliance) și vicepreședinte ECF (European Cyclist’s Federation)
AGENTUL SCHIMBĂRII ESTE UN FEL DE JAMES BOND AL VREMURILOR NOASTRE
El face lucruri la care ceilalți nu s-au gândit și reușește să mobilizeze în jurul lui oameni și acțiuni care să aducă o schimbare. Lăsând analogia deoparte, pentru a deveni un agent al schimbării, primul pas este să identifici în tine și în viața ta de zi cu zi ce anume ai dori să îmbunătățești. Apoi să faci acțiuni concrete pentru a produce acea schimbare. Să transformi lucruri și obișnuințe vechi nu este ușor, de asta uneori pare misiune imposibila, însă pașii pe care îi faci, deși mici, cu siguranță te vor duce într-un nou loc, unul mai bun.
Fiecare dintre noi poate produce o schimbare: prin a adopta un stil de viață sănătos, a folosi bicicleta pentru a nu sufoca orașul, prin a consuma resursele responsabil, gândindu-ne și la ceilalți, nu doar la noi. Și cum fiecare dintre noi are o familie, un grup de prieteni, un grup de colegi, poți considera că, mobilizându-i pe măcar o parte dintre ei, în cauza ta ai format o mică organizare „neoficială”, dar care are toate șansele să producă efectul de bulgăre de zăpadă care crește rostogolindu-se.
Pe de altă parte, ONG-ul este un instrument care ne facilitează accesul la discuții cu autoritățile și încearcă să pună pe agenda publică problemele cu care se confruntă societatea. În egală măsură, ONG-urile pot colabora cu autoritățile sau cu diverse companii private în vederea creării de mecanisme sau soluții pentru rezolvarea diferitelor probleme sociale. Putem astfel să fim mai eficienți și să obținem și susținerea de care avem nevoie, fie că este vorba de finanțări, fie că este vorba de susținerea legislativă.
INOVAȚIE SOCIALĂ ȘI INOVATOR SOCIAL
Inovația socială înseamnă dezvoltarea de strategii, de proiecte și de idei care au un caracter social atât prin scopul pe care îl urmărești, cât și prin mijloacele folosite. Inovația socială vizează educația, sănătatea, protecția mediului sau dezvoltarea comunitară ori incluziunea socială.
Cea mai importantă calitate a inovației este că atrage simpatizanți, acei oameni care vor să se implice, care vor să aducă o schimbare, dar care de multe ori nu reușesc să identifice singuri domeniul în care vor să își aducă o contribuție. Vorbim despre oameni din sectorul public, sectorul privat sau organizații non-profit.
ACTIVISM CIVIC ȘI INOVAȚIE SOCIALĂ
Sunt două lucruri diferite care merg mână în mână. Activismul semnalează problemele sociale existente și centrează atenția publică asupra acestor probleme. Inovația socială, pornind de la problema semnalizată, dezvoltă soluții și un plan de acțiune strategic. Cumva, activismul este catalizatorul, iar inovația socială, motorul. Cât timp avem ambele componente în societatea noastră, șansele de schimbare sunt reale. Toată mobilizarea pe care o vedem la nivel declarativ în social media a început să se transpună treptat și în acțiuni concrete. Tot mai mulți ieșim din spatele ecranelor și punem în aplicare ceea ce declarăm.
ÎNVEȚI SĂ FII UN AGENT AL SCHIMBĂRII SAU ȚINE DE FIREA FIECĂRUIA?
Totul se învață în viață. Este ceea ce încercăm și noi, prin Asociația Green Revolution, prin proiectele pe care le-am implementat, să îi facem pe oameni să înțeleagă faptul că fiecare dintre noi poate deveni un agent al schimbării. Cu toții avem în suflet dorința unei schimbări, dorința de a trăi într-un loc mai bun, de a avea condiții decente de trai, doar că în lipsa susținerii, aceste dorințe se pierd și ajungem să ne resemnăm și să ne mulțumim cu situația în care ne aflăm. De aceea, prin programele de educare și prin evenimentele pe care le organizăm, încercăm să le arătăm oamenilor faptul că e important să ne implicăm activ în dezvoltarea pozitivă a comunității din care facem parte și încet, încet, acești oameni devin agenți ai schimbării.
Știm că nu este ușor, poate nu vom reuși de la prima încercare, dar asta va face succesul și mai valoros. Când îți propui să schimbi percepții și obiceiuri vechi, trebuie să fii pregătit să întâmpini și rezistență. Așa suntem noi, oamenii, făcuți.
O oră de educație civică pe săptămână nu este suficientă pentru a cultiva, într-adevăr,
simțul civic al unui copil. Familia este exemplul cel mai bun pentru un copil și așa va rămâne până la adolescență, când anturajul va avea un cuvânt mai greu de spus. Din această cauză, primii ani de viață ai copiilor sunt o mare responsabilitate, atât pentru familie, cât și pentru societate. Teoria nu poate depăși practica. În schimb, dacă acel copil ia parte la acțiuni în care vede concret cum se pot manifesta simțul civic și rezultatele lui, atunci avem o mare șansă ca el să își însușească această calitate.
Mă bucur să văd cum în ultimii ani tot mai mulți părinți ies cu bicicletele în weekend, la plimbare prin oraș și prin parc. Din acest simplu exemplu, copiii pot înțelege că aerul pe care îl respirăm este responsabilitatea noastră, că lăsând acasă mașina, măcar pentru weekend, contribuim la un aer mai puțin poluat.
Cred că există o mulțime de oameni frumoși care au devenit inovatori sociali importanți în România și fiecare poate găsi un model, în funcție de domeniul care îl interesează. Ei susțin cauzele pentru care luptă vizibil, aducându-le în atenția publică și pe masa autorităților, așa cum sper că am reușit noi să facem prin proiectele Green Revolution.
În ultimii ani, au fost demarate o mulțime de proiecte de inovație socială, atât în domeniul protecției mediului, educației, cât și în domeniul incluziunii sociale sau al sănătății. Toate aceste proiecte au început să producă schimbări pozitive în societate. Chiar dacă aceste proiecte își produc efectele doar la nivel local, cred că ele joacă un rol extrem de important într-un context mai larg, pentru că îi ajută pe oameni să înțeleagă faptul că prin implicare se pot face schimbări majore în societate. Oamenii își pot da seama că zicala „unde-s mulți, puterea crește” nu este doar un mit, ci un mod de a gândi care dă rezultate.
Și am să vă dau un exemplu: în 2009, când am început să vorbim la Green Revolution despre transportul alternativ cu bicicleta în București, reprezentam statistic 0% în transportul modal. Practic, nu existam. După 10 ani de activitate, și este important de precizat, sprijiniți fiind de companii care au crezut și cred în noi, avem peste 1,8 milioane de utilizatori unici în proiect.
Oamenii au nevoie de exemple pozitive pentru a-i putea mobiliza să acționeze. Multe dintre proiectele de inovare socială de succes care au pornit din București, spre exemplu, s-au dezvoltat ulterior și în marile orașe din țară, tocmai pentru a avea un impact cât mai mare asupra întregii societăți.
CARE E DIFERENȚA DINTRE INOVAȚIA SOCIALĂ ȘI CSR?
Se vorbește tot mai mult despre faptul că inovația socială aduce schimbări fundamentale CSR-ului. În timp ce CSR-ul presupune o strategie pusă în aplicare cu scopul de a crește vizibilitatea și implicarea în comunitate, dar și de a consolida rolul ei în legătură cu binele comun, inovația socială reprezintă un întreg proces de transformare a unei idei într-o soluție care aduce plusvaloare societății. CSR-ul are rolul de a susține un business la un nivel optim al aprobării acordate de comunitate și stakeholderi asupra activităților întreprinse și de a se asigura că datoria acestuia față de cetățeni este îndeplinită, cu implicarea tuturor componentelor și resurselor de care dispune.
Pe de altă parte, inovația socială acționează în profunzime, având finalitate și semnificație adaptate părților interesate. Astfel, rolul ei este de a răspunde nevoilor sociale și de a crea simultan noi relații. Inovația socială nu este CSR, dar ea reprezintă elementul-cheie care va defini următorii 10 ani, pentru a asigura o schimbare persistentă în timp. De ce? Deoarece introduce modele noi de business și mecanisme ce vor genera o prosperitate durabilă. Soluțiile pe care le oferă acest concept răspund unor adevărate provocări sociale.
Acesta este al cincilea material dintr-o serie de opt articole pe tema inovației sociale.
Citește și:
Fiecare dintre noi poate fi un changemaker (I)
Inovația socială poate să schimbe destinul unei comunități (II)
Ce poate rezolva antreprenoriatul social în România (III)
Un agent al schimbării iese din rând și își creează propriul rând (IV)
Să fii un agent al schimbării se învață, se cultivă (VI)
Inovația socială în era AI (VII)
Changemakerii împărtășesc aceleași valori: solidaritate și binele comun (VIII)
Articol preluat din numărul 253/decembrie 2018 – ianuarie 2019 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.