Cât plătește statul anual pentru fiecare fumător

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul și bolile respiratorii și tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcție de boală, vârstă și sex, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective.

Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Dacă ne raportăm la suma totală plătită pentru cele 4 categorii de boli asociate fumatului (4.316.325.217,4 lei), fumatul este responsabil pentru 27,8% din aceste cheltuieli.

Sursele de finanțare a sistemului sanitar au fost Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății constituit din fonduri din bugetul de stat și din venituri proprii (așa- zisa ”taxă pe viciu”). În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.

Același studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice și congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050.

În România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor datorită bolilor atribuibile fumatului. Implementarea prevederilor cheie ale Convenției Cadru ratificate de către țara noastră în anul 2005 arată că este nevoie încă de un efort susținut pentru a îndeplini criteriile asumate.

Experții în sănătate publică au considerat oportun demersul de inițiere a unui document strategic actualizat pentru controlul tutunului, Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020, document care să includă principalele strategii și direcții de acțiune recomandate de forurile internaționale și adaptate realităților naționale.

Inițiatorii acestui document strategic își propun un termen concret de finalizare al acestuia prin acord inter-sectorial până la începutul anului 2015.