Crearea unei imagini pozitive a ţării va situa vinul Murfatlar pe o piaţă internaţională

După un drum obositor cu autocarul, jurnaliştii care au acceptat invitaţia de a vizita fabrica de vinuri Murfatlar au ajuns în sfârşit la hotelul Ibis din Constanţa, situat lângă plaja Modern. După o oră de odihnă, ne-am îmbarcat din nou în autocar şi ne-am îndreptat către locul unde se naşte vinul Murfatlar. Acolo, Directorul General al Murfatlar, Cosmin Popescu şi alţi specialişti ai companiei ne-au întâmpinat cu voie bună şi cu poftă de cules de struguri.

Înarmaţi cu câte un cleşte am umplut de struguri roşii o lădiţă întreagă. O lădiţă la trei persoane, aceasta a fost condiţia. În timp ce culegeam, directorul general ne povestea că circa 40-42% din soiurile de struguri pe care le deţine Murfatlar sunt soiuri roşii şi că până în prezent 975 de hectare au fost reîntinerite, urmând ca acest lucru să continue până în 2014, cu fonduri UE. Plantaţia de vie de la Murfatlar deţine 88% soiuri internaţionale şi 12% autohtone, iar 60% din totalul producţiei de vinuri ajunge în retail, iar restul de 60% este destinat către HORECA.

2011 – recoltă de 18 mii de tone de struguri

Plimbarea a continuat relaxat către locurile de sortare a strugurilor din crama mică, unde pentru vinul alb, o echipă de 4-6 oameni sortau strugurii în funcţie de ciorchine, iar pentru cel negru, în funcţie de bob. Ei au selectat cu grijă strugurii pe banda de sortare, îndepărtându-i pe cei necopţi, zdrobiţi şi resturile vegetale. Apoi, au intrat în scenă utilajele performante achiziţionate recent, desciorchinatorul, presa şi pompele, care adaptează presiunea în funcţie de debitul de must înregistrat, evitând astfel sub- şi supra-presarea.
Ajunşi în sfârşit la crama mică, aflăm de la directorul general că noua construcţie are o suprafaţă de 600 de metri pătraţi, a fost terminată în aproximativ o lună şi are o capacitate de producţie de 250 de tone de struguri anual. Aşa cum spuneam şi în introducere, crama va produce exclusiv vinuri premium, 150 000 – 180 000 de sticle anual care vor fi comercializate cu preţuri cuprinse între 10-25 euro. „Ne vom axa în special pe piaţa locală, urmând să ne gândim şi la export, numai după ce realizăm o piaţă în România”, ne-a spus Cosmin Popescu.
Întreaga cramă de la Murfatlar produce 16 milioane de litri de vin anual, iar anul 2011, „este cel mai productiv din 2001“, au spus specialiştii prezenţi, adăugând că acest an este favorabil pentru depozitarea unui volum mai mare de zahăr în struguri. În prezent, în cramele fabricii există 300 000 de litri de vin ce stau la maturare. Recolta anului 2011 este mai bogată, calitativ şi cantitativ, fiind estimată o producţie în valoare de 18 mii de tone de struguri cu aproape 30% mai mare decât recolta anului trecut.

Cel mai vechi vin este din 1958

Curiozitatea noastră a coborât către vinoteca, unde cele mai vechi sticle pe care Murfatlar le deţine datează din anul 1958. Curioşi, am vrut să aflăm care este preţul unei astfel de sticle şi am aflat că nu există o piaţă a vinurilor vechi, nimeni nu ştie cât ar trebui să coste acest tip de vin. După o plimbare care a durat mai bine de 2 ore, am ajuns, în sfârşit, şi la degustare. Pentru a ne ridica glicemia, am degustat un Muscat Otonel din anul 1986 cu 72 de grame de zahar, un vin dulce cu aromă de miere.

Ultima creaţie a celui mai vechi şi experimentat oenolog al cramei, Alexandru Canariov, care se retrage din activitate după 47 de ani de muncă făcută din pasiune, este vinul M1 Syrah 2010, care a primit Aur la concursul mondial de la Bruxelles 2011.

Răzvan Macici, în primii 10 oenologi ai lumii

Noua achiziţie a cramei Murfatlar este oenologul Răzvan Macici, stabilit de 17 ani în Africa de Sud. În semn de recunoastere a contributiei sale la dezvoltarea industriei viticole a Africii de Sud, el a fost numit in aceasta vara „Comandor” al „Grand Conseil de Vins de Bordeaux”, un prestigios Ordin Internaţional.
Încă de mic a avut o legătură strânsă cu vinul. S-a născut într-o familie de vinificatori şi a crescut în viile din Dealu Mare. „Atunci când făceam o boacănă, părinţii mă trimiteau la prăşit în vie”, povesteşte amuzat Macici.
Pentru că este ataşat de ţara sa natală, Macici a acceptat fără să clipească parteneriatul cu Murfatlar. „Cu efort, dorinţă puternică şi o convingere dârză pentru ca străinii să fie convinşi că-şi doresc vinul Murfatlar şi crearea unei imagini pozitive a ţării de producere a vinului”, sunt elementele identificate de oenolog pentru ca vinul Murfatlar să ocupe o poziţie pe piaţa internaţională.