Cum va fi afectat jurnalismul de intrarea în vigoare a Regulamentului privind protecția datelor (GDPR) (I)
Rațiunea presei și rolul său într-o societate democratică sunt factorii care au condus la introducerea în GDPR a obligației statelor membre de a reglementa derogări de la dispozițiile din Regulament. Însă, exercitarea drepturilor fundamentale trebuie să fie făcută cu bună-credință, conform scopului pentru care acestea au fost edictate, iar presa nu este scutită de această obligație.
Intrarea în vigoare la data de 25 mai 2018 a Regulamentului general privind protecția datelor („GDPR”) a dat naștere unei ample dezbateri privind modul în care prevederile regulamentului se vor aplica în domeniul presei, în special datorită specificului acestei activități.
GDPR definește datele cu caracter personal ca fiind „orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă”. De asemenea, prin prelucrare, în sensul Regulamentului se va înțelege orice operațiune sau set de operațiuni asupra datelor cu caracter personal (e.g., colectarea, înregistrarea, stocarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea, punerea la dispoziție în orice alt mod).
Cele mai multe dintre obligațiile reglementate de GDPR sunt stabilite în sarcina operatorului. Cum stabilim dacă o persoană este operator? De regulă, este suficient să analizăm dacă este îndeplinită următoarea condiție: dacă o persoană fizică sau juridică stabilește în ce scop vor fi prelucrate datele cu caracter personal și care sunt mijloacele prin care se realizează acea prelucrare, atunci respectiva persoană va fi considerată ca fiind operator.
Au jurnaliștii calitatea de operator în conformitate cu prevederile GDPR? Dacă am analiza strict din perspectiva îndeplinirii condițiilor precizate anterior, la o primă vedere, răspunsul ar trebui să fie pozitiv. Astfel, concluzia la care se ajunge ar fi că Regulamentul privind protecția datelor este aplicabil și jurnaliștilor.
Există însă o diferență substanțială între jurnaliști și celelalte categorii de operatori, diferență care își găsește rațiunea în specificul activității pe care o desfășoară cei dintâi. Presa are un rol esențial într-o societate democratică, rol subliniat și protejat constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a în jurisprudența sa. Într-o accepție largă, libertatea de exprimare este o garanție esențială indispensabilă presei pentru a-și putea îndeplini rolul său.
Legiuitorul european a ținut seama de faptul că inevitabil dreptul la protecția datelor cu caracter personal va interfera cu libertatea de exprimare, în special în sfera activității jurnalistice. În acest sens, prin articolul 85 din GDPR s-a stabilit în sarcina statelor membre obligația de a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, astfel cum elementele conținutului acestui drept au fost conturate în Regulament, și libertatea de exprimare și de informare.
În vederea asigurării acestui echilibru, statele membre au obligația de a prevedea în dreptul lor intern exonerări și derogări pentru prelucrările de date personale efectuate în scopuri jurnalistice. Este important să subliniem că aceste exonerări și derogări de la prevederile GDPR nu sunt limitate doar la anumite obligații specifice ale operatorilor (e.g., obligația de a comunica scopul prelucrării), ci, după cum rezultă din considerentul 153 al Regulamentului privind protecția datelor, pot să privească vizeze inclusiv principiile generale ale GDPR, atât timp cât sunt necesare asigurării echilibrului între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare.
O problemă care se ridică este aceea de a ști ce se va întâmpla la 25 mai 2018, dacă statele membre nu adoptă până la această dată exonerări și derogări, ținând seama și de faptul că art.85 din GDPR obligă statele să informeze Comisia cu privire la măsurile de drept intern pe care le-au adoptat în temeiul acestui articol din Regulament. În lipsa unor măsuri legislative luate în mod expres de statele membre în temeiul art.85 din GDPR s-ar putea ajunge la concluzia că există un vid legislativ care afectează jurnaliștii?
Credem că o asemenea concluzie nu se susține din perspectiva a două argumente:
În primul rând, pentru prelucrările de date efectuate în scop jurnalistic, în art. 11 din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, lege care transpune în legislația internă Directiva 95/43/CE, directivă care va fi abrogată odată cu intrarea în vigoarea a GDPR, sunt prevăzute excepții de la principalele obligații care revin operatorilor de date în situația în care prelucrarea este efectuată în scop jurnalistic. Ce se va întâmpla cu dispozițiile Legii nr. 677/2001 după intrarea în vigoare a GDPR reprezintă o întrebare care își caută încă răspunsul, fiind formulate diverse opinii în mediul juridic. Cu toate acestea, cel puțin până la intervenția legiuitorului român, s-ar putea susține, cu puternice argumente, că art.11 continuă să fie pe deplin aplicabil.
În al doilea rând, art.85 obligă statele membre să asigure prin dreptul intern echilibrul între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare; însă dreptul intern cunoaște un alt instrument juridic prin care se realizează deja acest echilibru: mecanismul Convenției europene a dreptului omului. Chiar și în lipsa unor derogări exprese de la prevederile GDRP prin legislația internă, Convenția este aplicabilă direct în ordinea juridică de drept intern, atât autoritățile administrative, cât și instanțele judecătorești fiind obligate să aplice în mod direct Convenția, astfel cum dispozițiile acesteia s-au reflectat în jurisprudența Curții de la Strasbourg.
Cu alte cuvinte, considerăm că în situația în care legiuitorul român nu va adopta până la data de 25 mai 2018 un act normativ prin care să se reglementeze excepțiile privitoare la prelucrările de date în scop jurnalistic, echilibrul dintre dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare va fi asigurat prin mecanismul Convenției europene a drepturilor omului, în special prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În această vastă jurisprudență care s-au cimentat principii și criterii esențiale, dar mai ales obligatorii, ce trebuie să fie respectate atunci când interesul jurnalistic interferează cu dreptul la viață privată al unei persoane.
Menționăm că în momentul actual există o propunere legislativă în dezbatere parlamentară, propunere prin care se urmărește adoptarea unei legi ce ar urma să reglementeze excepțiile și derogările la care face trimitere art.85 din GDPR.
Se impune să mai precizăm că atunci când analizăm efectele pe care GDPR le produce asupra jurnaliștilor, există o diferență esențială între diferitele categorii de prelucrări efectuate în cadrul unei companii media. Astfel, de un regim derogatoriu de la prevederile GDPR se bucură numai prelucrările efectuate în scopuri jurnalistice. Nu același lucru se întâmplă cu prelucrările de date cu caracter personal pe care, de exemplu, o companie media le realizează cu privire la proprii angajați. În această situație, prelucrărilor de date le vor fi aplicabile pe deplin dispozițiilor GDPR, companiile fiind ținute de toate obligațiile ce rezultă din Regulament.
Nu în ultimul rând, conform considerentului 153 din GDPR, pentru a ține seama de importanța dreptului la libertatea de exprimare în fiecare societate democratică, este necesar ca noțiunile legate de această libertate, cum ar fi jurnalismul, că fie interpretate într-un sens larg.
Nu există o definiție legală a noțiunii de „scop jurnalistic”, însă în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene se pot identifica anumite elemente de care se va ține seama atunci când o anumită activitate va fi calificată ca având „scop jurnalistic”, astfel: de exceptările și derogările de la GDPR ar trebui să beneficieze toate persoanele care desfășoară o activitate jurnalistică, indiferent că sunt persoane fizice (e.g., jurnaliști independenți) sau companii media; nu are relevanță că de pe urma activității respective se obține un profit; suportul pe care sunt prezentate informațiile (e.g., ziare, reviste, anuare, radio, internet) nu este determinant pentru a se stabili dacă o activitate de prelucrare este efectuată în scop jurnalistic; poate fi calificată ca fiind o activitate de jurnalism inclusiv preluarea unor date din registrele publice în măsura în care au ca scop aducerea la cunoștința publicului a unor informații, opinii sau idei.
VA URMA
Constantin PINTILIE Associate STOICA & Asociații
