Faza conventionala a constituirii unei societati comerciale

Daca vom recurge la o abordare strict etimologica a notiunii de so-
cietate comerciala vom putea determina cu precizie continutul sau juridic (“societate” provine din lat. = asociere, punere in comun, iar “comercial” din lat. =cu marfa). De aici pot fi creionate trei trasaturi definitorii ale unei societati comerciale:

a) asociatii convin sa puna ceva in comun (aport sau miza)

b) convergenta de interese a asociatilor (affectio societatis)

c) natura lucrativa a activitatii desfasurate.

Exercitarea unei activitati lucrative de catre o persoana juridica presupune alegerea unei forme juridice de societate comerciala. Asociatii au libertatea de a opta pentru acel tip de societate care se potriveste cel mai bine cu natura afacerii, marimea capitalului, numarul asociatilor, dar nu au la dispozitie decat cele cinci forme de societate nominalizate de lege. Aceasta prevedere legala are o valoare imperativa.

Constituirea unei societati comerciale nu poate avea loc decat in una dintre formele stipulate expres si limitativ de lege. Exista societati de persoane (societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla), in care asocierea intervine intuitu personae, adica luandu-se in considerare calitatile personale ale celor care vor sa puna ceva in comun, societati de capitaluri (societatea pe actiuni si societate in comandita pe actiuni), infiintate intuitu pe-cuniae, unde un rol precumpanitor il de-tine capitalul si societatea cu raspundere limitata care imprumuta din trasaturile ambelor tipuri de societati comerciale.

In cazul societatii in nume colectiv, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

La societatea in comandita simpla, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si este angajata raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, iar cei comanditari raspund in limita aportului lor.

Societatea pe actiuni are capitalul social divizat in actiuni, iar obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii fiind raspunzatori doar pana la concurenta aportului lor.

Societatea in comandita pe actiuni este acea entitate comerciala al carei capital social este fractionat in actiuni, iar obligatiile sociale se garanteaza cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, in timp ce asociatii comanditari sunt responsabili doar in limita mizei lor.

Societatea cu raspundere limitata reprezinta o forma juridica hibrid, intrucat se regasesc elemente specifice atat societatilor de persoane, cat si societatilor de capitaluri. Obligatiile sociale sunt acoperite de patrimoniul social, iar asociatii nu raspund decat pentru valoarea aportului lor.

Pentru validitatea contractului de societate este necesara indeplinirea conditiilor de fond inerente oricarei conventii, potrivit art. 948. Cod civil. (consimtamant, capacitate, obiect, cauza) si a unor cerinte legate de forma.

Conditii de fond:

Consimtamantul capata o nuanta specifica in acest domeniu, deoarece vointa partilor trebuie sa fie dublata de intentia (animus) de a desfasura laolalta o activitate comerciala.
Persoanele care incheie contractul de societate au calitatea de fondatori, potrivit art.6. alin.1 din Legea 31/1990. Prin alineatul 2 al aceluiasi articol este instituita o incapacitate fata de persoanele care au suferit condamnari penale pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita etc., precum si pentru alte infractiuni prevazute de lege. Consimtamantul exprimat trebuie sa nu fie viciat de eroare (in cazul societatilor de persoane), dol (prezentarea unui bilant fals pentru a determina pe cineva la subscrierea actiunilor unei societati) sau violenta.

Capacitatea necesara pentru a fi parte in contractul de societate este cea prevazuta in dreptul comun (Decretul 31/1954), capacitatea deplina de exercitiu. Fiindca obligatia de aport presupune, in majoritatea cazurilor, transferul dreptului de proprietate de la asociat catre societatea co-
merciala respectiva, persoana in cauza trebuie sa aiba drept de dispozitie.

Obiectul contractului trebuie sa fie comercial, in caz contrar, societatea fiind civila, cu consecintele ce decurg din acest regim juridic consacrat prin dispozitiile Codului civil.

De asemenea, actul constitutiv va cuprinde cu precizie limitele obiectului de activitate prin indicarea activitatilor care vor fi prestate.

Cauza contractului o constituie impartirea profitului rezultat din exercitarea faptelor de comert intre asociati, prin distribuirea de dividende.

Clauza din contractele de societate care prevad o cauza leonina (prin care beneficiile urmeaza sa fie transmise doar unuia sau unora dintre asociati) va fi lipsita de efecte juridice.

In ceea ce priveste forma, daca Legea 31/1990 in forma initiala stipula obligativitatea formei autentice pentru orice tip de societate, Legea 161/2003 modifica art.5 alin.5, statuand ca regula generala este contractul de societate sub semnatura privata. Autentificarea actului constitutiv a devenit o exceptie, avand loc in trei situatii: la constituirea societatii in nume colectiv sau a societatii in comandita simpla, la societatea pe actiuni prin subscriptie publica si in situatia in care aportul la infiintarea unei societati este un teren (supus regimului juridic impus de Legea nr.54/1998, privind circulatia juridica a terenurilor).

Contractul de societate va cuprinde mentiuni referitoare la identificarea partilor, identificarea societatii comerciale care va lua fiinta, obiectul de activitate, durata societatii, valoarea capitalului social, date despre conducerea si gestiunea societatii, drepturile si obligatiile asociatilor, sediile secundare, conditiile in care se dizolva si se lichideaza societatea.

Vointa asociatilor nu este suficienta pentru ca societatea sa dobandeasca statutul de persoana juridica. Pentru a avea aptitudinea si exercitiul drepturilor si obligatiilor care decurg din acest statut este necesara indeplinirea unor formalitati legale. Dar despre acestea, intr-unul dintre numerele viitoare.