Povestea plină de istorie a Cramei Pandora, podgoria de pe dealurile Coteștiului

Vinul reprezintă poezia îmbuteliată, așa cum bine spunea poetul scoțian Robert Louis Stevenson.
Vița-de-vie a fost mereu un semn de noblețe, iar vinul bun mereu apreciat la curțile regilor și boierilor de pe timpuri. Crama Pandora păstrează ce e mai bun din trecut, iar în prezent se folosește de cea mai bună tehnologie ca să producă un vin de calitate, premiat de specialiști și dorit din ce în ce mai mult de consumatori. Povestea cramei este una înfrumusețată de amintiri unice, ce vă așteaptă să le descoperiți din primăvara anului viitor.
Crama Pandora a fost înființată în anul 2004, în urma dobândirii arealului viticol și a conacului construit în stil brâncovenesc de la moștenitorii boierului Nicolau, un înstărit al zonei, mare deţinător de proprietăţi. În perioada 2004-2018, crama a produs și comercializat vin vrac, vin îmbuteliat sub denumirea de Vitisim Cotești. Din 2019, a fost preluată de actualul proprietar, Doru Simiz, iar din anul următor, odată cu venirea oenologului Florin Manoliu, a început construcţia și dezvoltarea noii Crame Pandora. Aceasta își va deschide porțile către public în primăvara anului 2023. „Obiectivele business-ului se întind pe 20 de ani. Ne dorim să producem vinuri de excepție, cu o anumită tipicitate, dată nu doar de terroir, ci si de amprenta oeonologului cramei, oferind publicului experiența vinurilor de calitate, la prețuri accesibile”, ne dezvăluie Doru Simiz, proprietarul Cramei Pandora, planurile sale de viitor.

Și geto-dacii cultivau viță‑de‑vie în această zonă

 Suprafaţa viticolă a Cramei Pandora face parte din Podgoria Cotești. Din mărturiile arheologice descoperite în cadrul acesteia, reiese că geto-dacii localnici cultivau viţă-de-vie în această zonă a ţării. Vestigiile descoperite ulterior confirmă că deja din secolul al XV-lea, în localităţile de pe teritoriul acestei podgorii, se desfășurau activităţi cu specializare vitivinicolă. Această activitate s-a extins de-a lungul timpului și până în prezent. Podgoria Cotești este amplasată pe sectorul sudic al piemontului vrâncean din estul Carpaţilor și Subcarpaţilor, în continuarea Podgoriilor Panciu și Odobești de la nord, împreună cu care formează cunoscutele „podgorii vrâncene” sau „putnene”. Podgoria cu orientarea N-S este amplasată între Valea Milcovului și Valea Râmnei, aceasta este, practic, o continuare a arealului viticol Dealu mare.

Procesul de vinificație

În zona viticolă a Vrancei, datorită faptului că reprezintă cel mai întins areal viticol al țării, majoritatea producătorilor își îndreaptă procesul de producție în special către zona cantitativă și nu neapărat calitativă. Ceea ce a reușit Crama Pandora a fost ca întregul proces să decurgă doar înspre calitatea strugurilor, a vinului și a tehnicii de vinificație. De aceea, producția de struguri este normată, fiind produsă doar într-o cantitate redusă, dar asigurată de struguri de înaltă calitate. Procesul de obținere a vinurilor se bazează pe o linie de vinificație la înalte standarde calitative, ce îmbină tehnologia inovatoare cu clasicul proces de vinificație. Rezultatele se văd în distincțiile deja obținute, ce dovedesc calitatea deosebită a produsului rezultat.

Sustenabilitatea, o preocupare continuă

Sustenabilitatea este o preocupare continuă pentru Grupul Pandora, începând de la echipele de angajați, până la activitățile de mediu. De exemplu, tot grupul Pandora, inclusiv crama, folosește o parte din energia electrică obținută prin panouri foto-voltaice. Lucrările de producție sunt construite de așa natură, încât tot ce ține de „resturi tehnologice” sunt reciclate și reintroduse ulterior în procesul de producție. Lucrările din plantație, ce presupun obținerea de „resturi vegetale”, sunt reintroduse în sol, formând astfel un compost natural.
Metodele tradiționale de producție încep încă din vie, acolo unde recoltarea se face manual, în lădițe. Lădițele au înlocuit coșurile de nuiele, încă folosite la recoltarea tradițională. Sunt recoltați doar strugurii sănătoși, care ulterior sunt resortați în crama de vinificație. Sortarea calitativă continuă inclusiv la boabele de struguri, cu ajutorul unui sortator automat ce selectează boabele în funcție de dimensiuni.
În cazul vinificației în roșu, recipienții de macerare-fermentare au formă tronconică. Aceasta reprezintă forma clasică a căzilor de lemn tradiționale. Procesul de vinificație îmbină tradiționalul cu noile tehnici de vinificație, în care „scufundarea căciulii”, operația prin care se obține culoarea și aroma vinului se face cu ajutorul unui piston ce asigură un contact delicat asupra mustuielii. Acest lucru ajută din punct de vedere calitativ vinul ulterior obținut. După obținerea vinului final, acesta pleacă spre maturare în vase din lemn de stejar, unde poposește în jur de 12 luni pentru maturare.
Toate resturile tehnologice, precum drojdia de vin rezultată, tescovina provenită de la presarea strugurilor, își urmează cursul lor sustenabil. Tescovina este reintegrată în sol, fiind folosită ca îngrășământ. Drojdia de vin este colectată și trimisă către centrele de valorificare. Resturile vegetale rezultate în urma tăierii vițelor sunt mărunțite și reintegrate în sol.
Unicitatea vinurilor cramei Pandora o dă terroir-ul podgoriei Cotești, care împreună cu metodetele de vinificație tradiționale și moderne dau o amprentă autentică.

Un vin premiat și care câștigă an de an noi consumatori

Calitatea vinului Pandora se reflectă și la nivelul medaliilor câștigate, în decurs de doar trei ani de la achiziția cramei. Vinurile au fost premiate an de an la concursurile de specialitate, culminând cu 2022, când Crama Pandora a fost cea mai premiată cramă din județul Vrancea la concursul internațional de vinuri IWCB – VINARIUM 2022. „Vinurile, an de an, câștigă noi consumatori, pe care, ulterior, calitatea vinurilor îi fidelizează. Vrem să facem produsele premium accesibile’’, explică oenologul cramei, Florin Manoliu.
Acesta ne-a mai dezvăluit că au în plan să ajungă în top 10 Crame din România, prin producerea de vin de înaltă calitate, într-o cramă de tip premium/boutique.

Crama se va putea vizita de anul viitor

Dezvoltarea oenoturismului în zonă este unul dintre proiectele de viitor ale cramei, investițiile actuale și viitoare îndreptându-se în acest sens. Crama Pandora, ca obiectiv turistic, se dorește a fi un loc de recreație, un reper pentru zona Vrancea, un reper pentru industria vinului și, de ce, nu?!, o destinație turistică. Crama în sine se întinde pe 2.5 ha. Ca plantație, în prezent, exploatează 45 de ha, dintre care 10 ha nu sunt încă pe rod.
„Dorim să creăm experiențe, să organizăm degustări cu scopul de educare a consumatorului. Planificăm și zile de teatru în aer liber, lansări de carte, de pictură, mici concerte în aer liber și, de ce, nu?!, și evenimente gastronomice sau food pairing. Vizita la Crama Pandora trebuie să fie o experiență plăcută, relaxantă, care să-ți aducă un sentiment de satisfacție și împlinire, să te încarce cu energie pozitivă, dar, mai ales, care să te facă să-ți dorești să revii în acest loc. Visez să devină un loc de destinație/ de recreație, un reper pentru zonă, însă și pentru industrie”, ne explică Florin Manoliu, ceea ce-și dorește în viitorul apropiat pentru Crama Pandora.

Valoarea proiectului noii crame se ridică la 6 milioane de euro

Crama nou construită este parțial realizată din fonduri europene (partea de producție – vinificație), iar partea de investiții destinată turismului este asigurată din fonduri proprii. Valoarea proiectului noii crame se ridica la aproximativ 6 milioane de euro.

În ceea ce privește planurile de viitor legate de vânzare, și acestea sunt deja bine stabilite. „Acum producem și vindem 100.000 de sticle, pe an. În maximum doi ani, sperăm ca producția să ajungă la 300.000 de sticle, pe an. Iar în ceea ce privește piața de desfacere, aceasta este reprezentată din piața internă, momentan majoritar, dar și export. Exportul deocamdată s-a făcut doar în Germania. Ca planuri de viitor însă, crama își propune ca în 3-4 ani, circa 60% din producție să reprezinte export și 40% vânzări pe piața românească”, conchide Winemakerul Florin Manoliu.

PORTOFOLIUL PANDORA

Soiurile care compun arealul viticol al cramei sunt:
* internaţionale: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon Blanc și Traminer.
* românești: Feteasca Neagră, Șarba, Feteasca albă, Tămâioasa Românească și Plăvaie.
* în curs de plantare: Busuioaca de Bohotin.

Game de vinuri:

*Gama entry level – destinată IKA – STORIES cuprinde: Sauvignon blanc, Rose, Fetească Neagră și Chardonnay.
*Gama de vinuri – destinată HORECA – SECRETS cuprinde: Sauvignon blanc, Rose, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Chardonnay și Aligote.
În curând, o să apară și vinul obținut din Șarba (soiul reprezentativ al Vrancei). În plus, de anul viitor, Crama Pandora va produce inclusiv vinuri spumante, beneficiind de o tehnologie de obținere foarte modernă. Din portofoliul de vinuri al Cramei Pandora mai fac parte și Mon Rose by Pandora. Este vorba despre un vin rose, estival, destinat petrecerilor în aer liber și nu numai.
Cuvee Pandora reprezintă gama ce va avea doar ediții limitate și va cuprinde cele mai bune vinuri obținute prin procesul de cupajare în anul de producție respectiv. Vor fi atât ediții de Cuvee Pandora roșu, cât și alb.

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 279
Pentru abonare, click aici