Puterea feminină a afacerilor cu tradiție
Lucia Goreaev, director general al Plafar Impex, fondator CETA Sibiu, a început să coordoneze afacerea familiei de tânără, învățând business din mers, dar și lecția perfecțiunii, a stăruinței și a răbdării.
Avea doar 28 ani când mama ei a părăsit această lume. Lucia Goreaev, director general al Plafar Impex și fondator CETA Sibiu – o companie care rezistă de 25 de ani, valorificând proprietățile curative ale plantelor medicinale românești – era într-un moment de cumpănă. Nu știa în ce direcție să o ia: să-și continue jobul, să își riște viitorul și liniștea, avântându-se în afacere, sau să lase totul în urmă și să plece din țară. „Îmi spuneam: sunt inginer energetician, vorbesc două limbi străine și nu-mi fac probleme. Dar eram curioasă și-mi plăcea să improvizez. Provocările și curiozitatea mă motivează și m-au făcut să-mi împing limitele tot mai mult“. Astfel că, la 28 de ani a decis să continue. Avea o diplomă de inginer energetician de la Universitatea Politehnică din Timișoara, un job pe care l-a abandonat, și mult curaj.
De la omul bun la toate la General Manager
De altfel, business-ul familiei nu era ceva nou pentru ea. A fost o activitate în care s-a implicat de la bun început. Design, producție, comunicare – le-a învățat din mers. La vremea respectivă nu exista o școală sau un sistem care să te îndrume. „Gândeam, căutam, improvizam și «ne mergea» mintea. A fost o perioadă de libertate într-un anumit fel, pentru că fiecare își croia drumul, însă din punct de vedere financiar era extrem de dificil“, își amintește Lucia.
Inflația era imensă, prețurile materiilor prime creșteau de la o lună la alta, ceea ce le îngreuna activitatea. „Dacă mă uit în urmă, pot spune că aceia au fost ani în care am dus o luptă pentru supraviețuire. Aveam două joburi: ziua eram inginer la uzina electrică, iar după-amiaza muncitor necalificat, calificat, antreprenor, om de vânzări, de marketing, tot ce era nevoie. Eram, cum am spune astăzi, omul bun la toate. Și cu toate că nu aveam cunoștințe solide, eram autodidactă și nu mă lăsam până nu stăpâneam tainele acestui domeniu“.
Nu repetă și nu copiază ce fac alții
De la omul bun la toate la General Manager nu este numai un pas, ci mult mai mulți, pe care i-a făcut pentru a ajunge în această poziție. Au fost pași mici, poate înceți, dar siguri: „Stăruința și integritatea constantă sunt două lucruri care mi-au netezit drumul. Mereu am crezut și cred în continuare că seriozitatea, răbdarea și perseverența sunt lucrurile care ne definesc cel mai mult munca de atâția ani de zile“.
Pe parcurs, însă, au fost și multe provocări, care vin mai ales din felul ei de a fi: nu repetă și nu copiază ce fac alții și se încăpățânează să creadă că este vremea să schimbe lumea în care traiește. Concret, să exceleze în calitate și să inoveze. „Toate produsele mele sunt inovatoare și unice, dar fiecare mă reprezintă pe mine într-un anumit fel. Nu o să fac 100 de game diferite, pentru că nu sunt setată pentru genul acesta de en-gros. Faptul că sunt perfecționistă și nu am multă răbdare nu mă ajută. Într-o lume în care există o abundență de produse, eu lucrez nouă luni să creez un șampon“, explică Lucia. De exemplu, la toată gama cu bicarbonat a lucrat aproape un an și jumătate.
Spune că nu lucrează rapid doar de dragul de a mai scoate ceva pe piață, din contră, își dorește să creeze produse de calitate pe care oamenii să le aprecieze. „Până la urmă nu contează că fac și refac zeci de teste până găsesc formula potrivită, pentru că știu că la final satisfacția mea și a oamenilor contează cel mai mult“.
„Chiar dacă îmi pierd răbdarea, nu îmi pierd încrederea“
A fost frustrată și dezamăgită de multe ori de ritmul lent în care au venit rezultatele, și-a pierdut răbdarea, însă nu și încrederea. Până la urmă lucrurile s-au mai rezolvat, dar Lucia încă nu a învățat lecția răbdării. „Există în tot și în toate un ritm pe care eu nu am reușit să-l schimb, oricât m-am străduit, și cu greu am ajuns să accept acest lucru. Când sunt pregătite să se întâmple, lucrurile se întâmplă. Tot ce pot eu să fac este să-mi dau seama unde și când are rost să apăs pedala de accelerație mai tare și unde nu“.
Încrederea am moștenit-o. Provin dintr-o familie cu femei puternice și, din păcate, foarte încercate de viață. Mama mea m-a crescut cu convingerea că totul este posibil și că pot face orice.
Încăpățânarea este a mea, dar se leagă strâns de încredere. Nu concep să nu existe soluții pentru orice problemă. Dacă nu le găsesc, schimb întrebarea, odată și încă odată până găsesc soluția. Nu în ultimul rând este creativitatea, sursa energiei mele.
„Am învățat din experiență, cum altfel, cât de puternic și eliberator este un eșec și mi-am mai diminuat rezistența la schimbare. Am învățat că poți să faci orice dacă ai gândire liberă, atât timp cât îți dorești cu adevărat ceva. Și, mai mult decât atât, am învățat că satisfacția vine din realizarea unor produse de calitate ce se ridică la nivelul așteptărilor mele, în primul rând, și al oamenilor care au încredere în noi de atâția ani.”
Lucia Goreaev
✓ „Poate că modelul de putere al femeilor din familia mea ar fi ușor depășit acum, dar eu cred că puterea feminină transcende generațiile și se manifestă diferit în epoci diferite. Este alegerea noastră ce fațetă accesăm și în slujba cui punem această putere. Eu am ales – îmi folosesc inteligența, tenacitatea și încăpățânarea pentru a face bine și a aduce bucurie.
✓ Femeia aduce echilibru și creează confortul și siguranța pe care le poți găsi doar în propriul cămin. Știți senzația aceea pe care o aveți după o zi lungă la birou, plină de ședințe și întâlniri, și tot ce vă doriți e să ajungeți acasă lângă persoana iubită? Ei bine, acela e meritul femeii, pentru că reușește să creeze o oază de liniște în care îți poți reîncărca bateriile.
✓ Gestionez echilibrul dintre viața de familie și cea profesională printr-o activitate tampon. Aceasta înseamnă pentru mine grădinărit și timp petrecut în aer liber. Am descoperit că asta simplifică totul, iar lucrurile complicate se reduc mai ușor la esență.
✓ Cu toții facem sacrificii în viaţa de familie pentru carieră. Prioritățile, energia, timpul se gestionează diferit când ești angrenat într-o activitate creativă și de producție. La început nu mă opream sau nu mă limitam la orele petrecute la birou și mergeam acasă cu toate îndoielile, temerile și problemele de la birou. Atmosfera de acasă nu avea cum să nu fie afectată. Nu reușești să oferi suficientă atenție sau atenția pe care o oferi nu este de calitate. După ani, am devenit mai conștientă de ceea ce se întâmplă și am decis să separ mai bine apele. Asta nu înseamnă că niciodată nu se mai discută acasă despre muncă, dar energia de lucru rămâne acolo unde îi este locul.”
Articol preluat din Revista CARIERE, nr. 255/martie 2019, care se găsește în rețeaua InMedio și în aeroporturi. Pentru detalii legate de abonare, click AICI!