Ce-a fost bine și ce-a fost rău?

Pur și simplu tragem linie și vedem ce ne-a plăcut și ce nu la anul care a trecut? Mă uit doar la ce s-a întâmplat și încadrez evenimentele, acțiunile mele sau ale altora într-o categorie? Doar le pun într-un sertăraș sau aplic o eticheta pe care scriu „Bine” sau „Rău”? Cam simplist aș îndrăzni să spun! Simplist pentru că mi se pare că astfel, etichetând în „bine” și „rău” pierdem de fapt esența a ceea ce s-a întâmplat. Mi se pare un bilanț care nu spune de fapt nimic despre perioada sau proiectul care se încheie, nu spune nimic despre mine ca individ care a trecut prin toate acele evenimente, care a acționat într-un fel sau altul având anumite motivații la acel moment, nu spune nimic despre experiența căpătată în urma a tot ce am trăit.

Din ce am putut observa, atât în urma a ceea ce am experimentat personal, cât și lucrând în acest fel cu clienții din coaching, mult mai utilă este o abordare a acestei evaluări ce ia în considerare cel puțin aceste două aspecte:

– Impactul evenimentelor evaluate asupra propriei persoane

– Resursele identificate și modul în care acestea ar putea fi utilizate în viitor

Impactul evenimentelor evaluate asupra propriei persoane – poate că această formulare sună destul de dramatic sau impresionant, nu acesta este scopul – însă este important să conștientizăm modul în care evenimentele din viața noastră ne transformă. Fiecare eveniment prin care trecem contribuie la evoluția noastră ca oameni. Fie ne dezvoltăm anumite calități și abilități, fie ne dezvoltăm capacitatea de a privi lucrurile din altă perspectivă, devenim poate mai răbdători sau mai îndrăzneți și, de ce nu, devenim poate mai înțelepți în modul în care acționăm sau privim elemente ale vieții noastre. Poate chiar alegem să punem punct unor situații de viață în care nu ne mai regăsim și începem să mergem pe un alt drum. Ce vreau să spun este că modalitățile în care evenimentele își pun amprenta asupra noastră sunt dintre cele mai diferite. Descoperim astfel noi fațete ale noastre – unele mai plăcute, altele mai puțin plăcute (poate chiar umbra din fiecare dintre noi).

O serie de întrebări pe care mi se pare esențial să ni le adresăm sunt următoarele:

– În ce fel m-am schimbat eu după perioada/ evenimentul prin care am trecut (am devenit mai deschis(a), mai încrezător(oare), etc)?

– Cum pot/ voi integra în viața mea aceste schimbări?

– Ce fațete ale mele am descoperit? În ce situații de viață îmi vor putea fi acestea de folos și în ce fel?

– In ce fel s-a schimbat modul în care mă raportez la experiențe de tipul celei prin care am trecut?

– Care sunt aspectele/ calitățile/ abilitățile dezvoltate pe parcursul experienței prin care am trecut?

– Care sunt aspectele la care mai am de lucru pentru a le dezvolta?

– Care sunt fațetele mele neplăcute pe care le-am descoperit/ conștientizat? În ce fel se manifestă acestea și în ce situații? Cum pot lucra cu ele în viitor?

Toate aceste răspunsuri nu fac decât să ne ducă cu un pas mai aproape de răspunsul la întrebarea „cine sunt eu cel/ cea de acum, după ce am trecut prin această perioadă/ acest eveniment, în urma experienței avute și cum pot integra aceste experiențe”, răspuns care mi se pare mult mai important și util pentru propria noastră dezvoltare decât simpla clasificare a evenimentelor prin care trecem în „bune” și/ sau „rele”.

Resursele identificate și modul în care acestea ar putea fi utilizate în viitor

Conștientizarea propriilor resurse reprezintă un pas important, întrucât contribuie în primul rând la creșterea încrederii în propriile capacități de a face față unor viitoare provocări. În plus, odată ce am conștientizat resursele de care dispunem, putem descoperi noi moduri în care le putem folosi/ aplica în diferite alte situații/ momente de viață, diferite de cele deja experimentate. Conștientizarea propriilor resurse și a modului în care acestea pot fi utilizate în diferite alte situații ne poate oferi, dincolo de mai multă încredere în sine și în propriile capacități și o mai mare libertate, ușurință și flexibilitate în abordarea diferitelor situații de viață. Prin urmare, în loc să pun eticheta de „bine” sau „rău” situațiilor de viață pe care le experimentez, ar fi mult mai constructiv să mă întreb:

– Ce resurse am identificat la mine în urma experiențelor prin care am trecut?

– Cum pot utiliza constructiv și creativ aceste resurse și în viitor și în ce situații îmi vor putea fi acestea de folos?

În loc de concluzie, vă adresez o întrebare: În ce fel observați că se schimbă perspectiva asupra experienței trăite odată ce treceți de la clasificarea în „bună” sau „rea” la această abordare?

Ofelia Neagu este life coach cu formare la Noble Manhattan, una dintre şcolile prestigioase de coaching, absolvită cu calificativul „Distinction”, cel mai mare calificativ acordat în sistemul de evaluare al programului. A urmat anterior o formare NLP Master Practitioner IANLP şi este trainer certificat. Experienţa de life coaching se împleteşte cu experienţa de peste 10 ani în comunicare (în business şi non-profit) într-un mod armonios şi echilibrat, aducând un plus de valoare programelor de coaching şi training dezvoltate. Mai multe informaţii la: ofelianeagu.webs.com