Cum arată profilul managerului de proiect căutat de angajatori

Nu mai este de ajuns ca managerul de proiect să aibă o certificare și cine știe ce cunoștințe tehnice de managementul proiectelor. Acum trebuie să fie atent și la calitățile de leader, la abilitățile interpersonale, acele „soft skills” despre care auzim din ce în ce mai des și care până acum nu erau considerate importante. În timp ce în urmă cu câțiva ani managementul proiectelor era văzut ca o activitate în cadrul unui post, acum este o carieră profesională distinctă.

Care este profilul unui manager de proiect care activează în noul context? La ce ar trebui să fie atenți angajatorii și, mai ales, pe ce ar trebui să punem accent noi, managerii de proiect, când ne stabilim un plan de dezvoltare? La aceste întrebări voi încerca să raspund în randurile care urmează.

Am fost recent la PMI Summit în Munchen și unul dintre speaker-i a abordat chiar subiectul “Cariera de manager de proiect”. Prezentarea începea cu ideea că dacă ți-ai ales să faci carieră în managementul proiectelor înseamnă că ești hotărât să renunți la confort, securitate și liniste din punct de vedere al profesiei. Acest lucru s-ar traduce, într-o oarecare măsura că renunți la o organizație funcțională și să te îndrepți către una orientată spre proiecte. Astfel, mi-am adus aminte de o frază care mi s-a spus în prima zis de curs PMP și anume că a fi manager de proiect este în top 3 meserii din lume din punctul de vedere al dificultății, stresului și responsabilității. Tindeam să cred, tindeam să contrazic… Nu pot spune că eram foarte convinsă de ceea ce auzeam. M-am convins însă, anul acesta.

Contextul economic actual determină organizațiile să inițieze tot felul de programe de transformare. Piața și cerințele consumatorilor se modifică și determină schimbări la nivelul ciclului de viață al produselor și serviciilor care este mai scurt, înseamnă dezvoltări mai rapide, mai dese. Toate acestea presupun modificări atât la nivelul proceselor, sistemelor cât și la nivelul organizației în sine. Ele afectează, în final, oamenii din organizație. Și aici, ajungem la acele „soft skills” pe care trebuie să ni le dezvoltăm și fără de care cunoștințele teoretice și experiența practică de managementul proiectelor nu ne mai ajută să excelăm.

Din experiența mea de până acum, profilul robot al unui MANAGER DE PROIECT profesionist, „soft skill”-at și căutat de angajatori ar arăta în felul următor.

Este în mijlocul acțiunii

Asta înseamnă că are mereu antenele ridicate, știe ce se întâmplă în proiect și tangențial cu acesta. Nu stă închis în birou, ascuns în spatele calculatorului și, din când în când, mai trasează niște sarcini. Managerul de proiect nu este un șef, ci trebuie să facă dovada unui leader. Trebuie să se apropie de echipă, să afle care sunt problemele din proiect, ce-i macină pe membrii echipei, să știe să pună capăt zvonisticii. Din spatele calculatorului nu vei reuși să ții pasul cu schimbările care apar constant în proiectele pe care le conduci. Eram omul care preferă să își facă treaba astfel încât la finalul zilei de lucru să închid laptop-ul și să spun „Gata! Astăzi mi-am făcut treaba!”. Cu timpul am învățat că nu se poate așa… De cele mai multe ori, ziua de lucru o împarți 80% către echipa de proiect sau către persoanele interesate în proiect și 20% lucrezi tu. Nu degeaba se spune că peste 90% din munca de manager de proiect reprezintă comunicare. Să fii mereu implicat și să fii în mijlocul acțiunii, așa îți dai seama că se întâmplă lucruri și că nu totul merge ca pe roate. Tot din a fi în mijlocul acțiunii face parte și ritmul constant de a sta de vorba cu principalii stakeholder-i.

Câteva exemple de întrebări prin care urmăresc angajatorii acest aspect ar fi: „Care ar fi un exemplu de problemă apărută pe unul dintre proiectele conduse și de care ai aflat doar după încheierea acesteia?”; „Care este cel mai des întâlnit mod de a afla diverse informații pe proiecte?”; „Cum te informezi cu privire la statusul activităților membrilor echipei sau cu privire la informații referitoare la proiect?”.

Se preocupă de rezolvarea problemelor, în primul rând, și nu de căutarea vinovatului

Sunt multe blocaje în proiecte, sunt destule momentele în care chiar dacă tu nu ești vinovat se arată cu degetul către tine. Tu, managerul de proiect/ program, ești cel care trebuie să gasească o soluție. După ce s-a rezolvat și proiectul a intrat din nou pe făgașul normal este utilă o discuție cu persoana care a cauzat problema respectivă. Nu pentru a o mustra cât pentru a adresa cauza care a dus la problemă. Discuția trebuie să fie întotdeauna față în față și doar cu persoana în cauză, în niciun caz în public.

Posibile întrebări pe care le pun angajatorii sunt: „Dă-mi exemplu de un blocaj în cadrul proiectului pe care l-ai condus și cum l-ai rezolvat?”; „Dă-mi exemplu de o situație în care un membru al echipei tale a făcut o greșeală și cum ai adresat-o?”.

Apelează la experți

Nimeni nu s-a născut învățat și nimeni nu trebuie să știe tot. Nu trebuie să îți fie frică să întrebi. A recunoaște că nu știi un lucru nu e o rușine atât timp cât încerci să afli mai multe. De aceea există rolul de EXPERT (vestitul SUBJECT MATTER EXPERT) care trebuie să existe într-o echipă de proiect. El este omul către care te duci cu alternative și îți poate spune imediat pe care poți să mergi și care ar putea fi problemele ce pot apărea.

Întrebările prin care se adresează acest aspect ar putea fi: „Cum evaluezi diverse alternative pe care le ai la un moment dat pe masă pentru a o alege pe cea mai potrivită pentru proiect?”; „Ce roluri vezi ca fiind obligatorii într-o echipa de proiect și de ce?”.

Escalează și nu diminuează gravitatea problemelor

Chiar dacă vrei să rezolvi totul pentru că te consideri direct responsabil de situația proiectului, asta nu înseamnă că nu trebuie să transmiți problema mai departe, să ceri ajutor de la șefi sau de la alte persoane cu o autoritatate mai mare decât a ta. De asemenea, dorința de a proteja echipa sau doar pentru a nu da naștere la conflicte nu trebuie să conduca la crearea de impresii false cu privire la gravitatea eventualei situații apărute.

Exemple de întrebări prin care e adresată această trăsătura de către angajatori sunt: „Spune-mi câteva exemple de probleme avute pe proiecte până acum și cum le-ai rezolvat?”; „Dă-mi exemplu de situații când l-ai implicat pe șeful tău și de ce?”.

Este determinat, hotărât și, uneori, chiar rău

Nu este un îndemn la egoism sau la răutatea tipic românească „să moară și capra vecinului”. Este o încurajare ca atunci când e nevoie de puțin sânge rece și de impunere să și actionezi. Faptul că adopți o atitudine serioasă, faptul că te impui, nu înseamnă că lovești pe cineva. Fiecare membru al echipei de proiect trebuie să înțeleagă faptul că această atitudine e necesară pentru binele proiectului și nu e pentru că ai ceva personal cu ei. Sunt momente când trebuie accelerat ritmul și fără o atitudine fermă nu se poate, și perioade mai relaxate când îți permiți să mai dai drumul frâielor.

La interviuri pot apărea astfel de întrebări: „Cum te percep ceilalți din echipa de proiect? Dă-mi câteva exemple.”; „Cum te-ai caracteriza când ai rolul de manager de proiect și de ce?”; „Ce faci când vezi că ritmul de lucru de pe proiect a încetinit?”.

Acestea ar fi o parte dintre aspectele pe care le caută angajatorii la un manager de proiect. Profilul complet și mai ales cum ne asigurăm că ne dezvoltăm aceste calități vor face subiectul unui articol viitor, în care voi aborda și crearea planului de dezvoltare. Nu spun că va fi rețeta pe care dacă o veți aplica veți avea succes în meseria de manager de proiect, dar sunt pașii pe care am învățat că trebuie să îi fac. Dar, așa cum spuneam, într-un articol viitor.

Ioana-Valentina Munteanu, PMP, trainer și consultant TSP(smartprojects.ro), activează în managementul proiectelor de aproape 5 ani. Drumul parcurs în carieră a cuprins 3 poziții mai des întalnite în acest domeniu: manager de portofoliu, de proiect și apoi manager de program. Experiența în proiecte este diversificată: de la proiecte de dezvoltare de metodologii până la programe transformaționale. A studiat marketing, dar s-a specializat în managementul proiectelor obținând certificarea PMP.