De la managementul timpului la managementul energiei

Sentimentul general este că sunt din ce în ce mai multe lucruri de făcut şi avem din ce în ce mai puţin timp. Urmarea este că ne simţim puşi sub presiune, încărcaţi cu tot mai mult stres. Pare că nu există nicio soluţie. De unde să fac rost de mai mult timp?

Știm că răspunsul este „NU poţi face rost de mai mult timp. Pe Terra timpul nu se dilată, nu poţi face rost de mai mult.”

Se poate face ceva? În mod neașteptat, am putea să construim un răspuns plecând de la manualul de Fizică de clasa a IX-a. Se spune acolo că lucrul mecanic – ceea ce eu muncesc așa încât să am rezultate – este egal cu produsul dintre puterea cu care eu muncesc și timpul în care muncesc. Şi, pentru că am fost de acord că timpul nu se dilată, răspunsul ar putea fi găsit în calitatea puterii pe care eu o pun în acţiune. Vestea bună e că pot lucra în mod activ pentru a genera la nivel personal putere de calitate în fiecare zi, utilizând patru surse de energie pe care să le accesez în mod regulat: Sursa fiziologică, Sursa emoţională, Sursa raţională & Pasiunea de a face.

Cantitatea – sursa fiziologică

Nu poţi cere mare lucru de la un motor care nu are revizia făcută şi consumabilele reînnoite sau regenerate. În plan fizic, pentru „motoraşul uman” resursele regenerabile se referă la somn, la pauzele diurne de regenerare, nutriţie şi tonus fizic.

Zece îndemnuri la acțiuni concrete:

1. Dormi minimum șapte ore pe noapte şi 56 de ore pe săptămână.
2. Alege o oră de culcare potrivită pentru corpul tău. Corpul îți va mulțumi.
3. Setează și respectă o oră și o rutină neschimbate pentru culcare. Creează un reflex de somn.
4. Urmărește semnalele corpului tău. Când apar semnele oboselii, ia o pauză de regenerare de câteva minute. Vei putea recupera fără greș minutele inteligent investite.
5. Atunci când pulsul și respirația galopează, alocă trei-patru minute pentru a reintra într-un ritm natural.
6. Hotărât lucru, ai nevoie de trei mese zilnice.
7. O perioadă cu mai puțină mișcare trebuie să primească mai puține calorii. Mai puţine, dar nu mai rar!…
8. Grăsimile pot dăuna grav sănătății, iar proteinele în cantitate mare sunt folositoare dacă ești în creștere. Dacă nu, limitează-le la maximum 10–20% din caloriile pe care le mănânci.
9. Folosește oportunitățile oferite de mediul fizic pentru a face mișcare. De exemplu, poţi folosi din când în când scările în loc de lift, poţi merge pe jos în loc de mașină pentru drumurile scurte. Datul cu aspiratorul se pune și el la socoteală.
10. Exersează în mod regulat. Începe gradual. Când faci mișcare, alege exerciții adecvate; elasticitatea maximă se obține ușor doar în prima parte a vieții.

Calitatea – sursa emoțională

Campionii din orice domeniu știu că poţi câştiga numai atunci când ai succes simultan în două jocuri: în cel intern și în cel extern. Nu poți câștiga jocul extern atunci când cel intern este haotic și fără încredere în propriile forțe. Abilitățile de management, de relaționare și persuasiune au nevoie să fie dublate de un joc intern bine condus.

Din păcate, modul în care creierul uman este construit răspunde foarte bine la întrebarea „Ce este de făcut pentru a supravieţui?” Aşa-numitele strategii de supravieţuire, programele mentale automate menite să ne pună la adăpost în situaţii ambigue sau incerte se declanşează de câte ori apare şi cel mai mic risc potenţial. Valuri de emoţii negative menite să ne pregătească pentru ce este mai rău se declanșează. În lipsa unor intervenţii voluntare rapide, emoţiile de tip frică, frustrare, nervozitate preiau controlul, iar jocul interior se prăbuşeşte.

Cinci îndemnuri la acțiuni concrete:

1. Descoperă poveştile „automate” (gândurile) pe care strategiile de supravieţuire ţi le spun. Vei descoperi că aceste poveşti nu aduc succesul sau fericirea.
2. Te poţi întreba: „În această situaţie, care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla la scara vieţii mele?” De cele mai multe ori, vei descoperi că răspunsul tău contrastează cu poveştile automate.
3. Rescrie poveştile. Găseşte exemple în care eroul poveştilor tale – Tu – ai avut succes.
4. Foloseşte poveştile de succes în mod consecvent pe parcursul zilei/vieţii. Vei trăi mai frumos şi mai cu rezultate.
5. Oferă-ţi minute valoroase de reechilibrare emoţională pe parcursul zilei.

Vei observa, pe măsură ce rescrii povestea, că micile investiţii de timp în sursa emoţională au un ROI excelent.

Concentrarea – sursa raţională

Toate activităţile zilnice sunt la fel de importante, cu excepţia activităţilor care au legătură cu marile obiective personale şi de carieră. Acestea, de fapt, sunt cele mai importante. Întrebarea care îşi cere răspunsul este „Cum să fac să mă ocup de ceea ce contează?”.

Șapte îndemnuri la acțiuni concrete:

1. Acasă şi la birou, defineşte rolurile principale pe care le joci şi obiectivele relevante.
2. Evaluează fiecare activitate care trebuie făcută, prin prisma lor.
3. Ocupă-te de ceea ce contează – ceea ce este cu adevărat important.
4. Pune în calendar şi execută tot ce este important şi planificabil (neurgent).
5. Prioritizează tot ce este important şi urgent în funcţie de impactul dorit şi efortul necesar.
6. Nu uita că multitaskingul este pentru maşini. Creierul lucrează, de fapt, numai unitasking.
7. Întreruperile sunt cu adevărat distructive. Închide uşa şi urechile dacă vrei să fii productiv.

Pasiunea de a face

Dacă ar fi să ne aducem aminte de cele mai frumoase momente ale vieţii noastre profesionale, sunt convins că, pe scurt, povestea ar fi: „Nici nu ştiam cum trece timpul. Lucram şi 14 ore pe zi. Nu îmi luam concediu mai mult de patru zile. Dar ştii ceva, mi-a plăcut al naibii de mult. A fost cea mai frumoasă experienţă! Ce vremuri…” Oare cum apar astfel de afirmaţii şi cum se face că ele dispar în timp? Răspunsul este simplu: am fost îndrăgostiţi de ceea ce aveam de făcut, au fost proiecte pe care ni le-am dorit şi pe care le-am cerut în mod explicit. Au fost proiecte în care ne-am simţit relevanţi şi cu semnificaţie la nivel uman. Am contat pentru cei din jur prin ceea ce făceam.

De ce nu avem aceste răspunsuri de fiecare dată? Poate pentru că gândirea operaţională – „ce am de făcut astăzi” este mai puternică decât gândirea strategică – „în ce fel ce fac astăzi se leagă de visurile mele”. Fără visuri definite clar de gândirea strategică şi de care să fiu cu adevărat pasionat şi pe care să le urmăresc în fiecare zi, rutina cotidiană operaţională devine o corvoadă.

Patru îndemnuri la acțiuni concrete:

• Alocă în mod explicit timp pentru a te întreba (protejează acest timp de „urgențe” și amânări):

1. Ce mi-ar plăcea să fac în viaţă, așa cum o văd cu ochii de acum?
2. La ce sunt cu adevărat bun?
3. Cum îmi este acum?
4. Cum am ajuns aici? Am vrut sau am fost dus de val?

• Defineşte-ţi o viziune relevantă pentru tine. Poate ne mai aducem aminte de celebra întrebare „Unde te vezi peste cinci ani?”
• Fă „backward planning”: porneşte planificarea de la visurile tale spre prezentul de astăzi pentru a descoperi primii paşi, nu invers – poate părea prea greu.
• Execută primul pas şi verifică ce ai reuşit. Şi asta în fiecare zi.

Şi, dacă din postura de manager, expert în domeniu sau pur şi simplu ca om dorim mai multe rezultate, mai mult timp pentru noi înşine şi pentru cei dragi, atunci avem nevoie să facem pași folosind toate sursele de energie pe care le avem.

„Ce mai faci?”
„Mai fac un pas!”

Dragoș Paraschiv,

Managing Partner Stand for Development