De la uleiul de şarpe al lui Stanley la instrumentele psihologice

Nu a fost nevoie decât de un spirit antreprenorial precum cel al lui Clark Stanley pentru ca uleiul de şarpe să devină leac pentru migrene, dureri cronice şi orice altceva ce ar fi putut fi vindecat. Mai mult, Stanley s-a confruntat cu o problemă delicată. În Statele Unite nu trăia şarpele de apă chinezesc, aşa că l-a înlocuit cu o viperă obişnuită ce trăia în nordul ţării. Două probleme majore au apărut în această poveste. Prima era legată de faptul că uleiul de vipera nu era la fel de eficient precum cel din sarpele de apă chinezesc. A doua era legată de faptul că uleiul comercializat de Stanley nu conţinea ulei de şarpe de nici un fel. O investigaţie a unei comisii federale, desfăşurată în 1906, a arătat că uleiul de şarpe a lui Stanley conţinea ulei mineral, grăsime de bou, piper şi terebentintă. Astfel că expresia ulei de şarpe a ajuns să fie sinonimă cu frauda.

În Statele Unite există peste 5.000 de instrumente psihologice ce susţin că evaluează personalitatea. În România, cu o tradiţie mai redusă în domeniul psihologiei, există în prezent peste 200 de instrumente psihologice distincte care susţin că evaluează personalitatea. Multe dintre acestea nu ar trebui folosite, însă există destul de mulţi care le utilizează, popularizează şi comercializează.

Ce ar trebui să aveţi în vedere atunci când urmează să implementaţi un test psihologic în organizaţia în care activaţi:

Oamenii nu sunt cameleoni

Rezultatele obţinute de către o persoană la un test trebuie să fie relativ stabile în timp. Aşa cum ştim, personalitatea este o structură relativ stabilă. Drept urmare, rezultatele obţinute la un test de personalitate trebuie să fie aproximativ asemănătoare pe perioade de timp scurte sau medii. La fel cum dacă avem piciorul rupt şi ne facem o radiografie azi şi una mâine, ne aşteptăm ca radiografiile să fie similare, la fel ne aşteptăm şi de la rezultatele chestionarelor de personalitate.

Această caracteristică a instrumentelor se numeşte fidelitate şi este un atribut al construcţiei chestionarului. Multe dintre instrumentele psihologice existente pe piaţa din România nu îndeplinesc acest criteriu. Studiile ştiinţifice arată faptul că pentru multe instrumente, o aplicare consecutivă poate determina în 50% din cazuri rezultate opuse.

Obiectele în oglinda pot părea mai aproape decât sunt în realitate

Acest text este scris pe oglinzile de la maşina şi la fel ar trebui să scrie şi pe multe din instrumentele psihologice aflate pe piaţă. Ne referim aici la validitatea predictivă a chestionarelor psihologice sau la capacitatea că pe baza scorurilor obţinute la un chestionar să putem face inferenţe valide în privinţa comportamentului viitor al unei persoane. Drept urmare, o persoană care obţine un scor ridicat la sociabilitate ne aşteptăm să stabilească relaţii noi mai uşor, să aibă mai multe contacte în agenda telefonică, să nu aibă dificultăţi în a interacţiona cu persoane necunoscute, să obţină performanţa ridicată în vânzări şi să lucreze mai uşor în echipă. Dacă aceste lucruri nu se întâmplă, înseamnă că obiectele în oglindă par mai aproape decât în realitate.

Unele chestionare de personalitate prezintă imagini distorsionate ale comportamentului unei persoane.

Un examen medical complet care ignoră inima, plămânii şi ficatul

Din fericire, ştim destul de multe despre personalitatea umană şi maniera în care o persoană se poate comporta. Cu toate acestea, unele chestionare de personalitate se ambiţioneaza să ignore părţi esenţiale din ceea ce intră în domeniul personalităţii. De dragul simplităţii şi pentru a fi uşor de înţeles de către toată lumea, unele ignoră complet inima, plămânii, ficatul sau alte organe vitale. Chiar dacă aceste instrumente sunt atractive din prisma simplităţii, duratei scurte de aplicare, aceasta nu înseamnă că oferă o descriere acurată a ceea ce este personalitatea umană.

Este crucial pentru un test de personalitate să ofere informaţii despre următoarele dimensiuni: funcţionarea emoţionala a unei persoane, extraversia sau sociabilitatea, tactul sau diplomaţia în interacţiunea cu ceilalţi, curiozitatea sau deschiderea spre experienţe şi conştiinciozitatea sau măsura în care o persoană este organizată şi planificată îşi urmează regulile. Multe din chestionarele de personalitate omit una sau mai multe dintre aceste dimensiuni sau le evaluează superficial.

Utilizarea unui instrument psihometric consacrat şi utilizat în mod corect are impact financiar în cadrul proceselor de selecţie, asigurând angajarea doar a acelor persoane care vor fi performante şi stabile. Utilizate în cadrul programelor de leadership development, instrumentele de personalitate asigură auto-conştientizarea şi susccesul liderilor din organizaţie. Unele instrumentele nu sunt însă altceva decât uleiul de şarpe al lui Stanley.

Cristi Mihai este Consultant / Head of Psychology Department HART Consulting