Despre obiective…

1. Nu știm cum

2. Nu e necesar

3. Nu ne sunt setate de șef – de ce mi-aș seta singur obiective… și dacă o fac, să-i împărtășesc și șefului?

4. Nu am timp

5. Mi-e frică (teamă) de eșec (odată ce mi-am setat un obiectiv și l-am mai împărtășit și altora…)

6. La ce-mi folosește? Oricum fac lucrurile cât de bine pot…

7. Fiindcă piața nu este stabilă

8. Obiective au doar cei care lucrează în vânzări, producție

Este riscant să-ți stabilești obiective (căci s-ar putea să nu le atingi și atunci trebuie să faci față eșecului), dar este mult mai riscant să nu-ți stabilești obiective. Și până la urmă învățăm mult mai multe din eșecuri.

Mulți dintre noi au obiective în viață, chiar dacă nu obișnuim să le numim așa (o vacanță pe insulă, o mașină, o casă, o slujbă de vis…) și probabil procedează la fel în viața profesională; cei mai mulți nu au un sistem bine stabilit de setare și urmărire a obiectivelor.

Una din ideile de bază atunci când vorbim de obiective și, dacă vreți, nevoia de a ne stabili obiective, este echilibrul. E bine să avem obiective profesionale, personale, fizice, financiare, spirituale, sociale, astfel încât să avem o viață în care să punctăm la toate aspectele importante pentru orice individ.

Să zicem că vrem să ne setăm obiective. Și începem cu primul pas. Deja, despre obiective, mulți am auzit sau știm că trebuie să fie SMART (adică specific, măsurabil, de atins, relevant și delimitat în timp). Știm deci obiectivul și reușim să-l definim în mai puțin de 20 cuvinte. Ne (mai) ajuta oare să ne întrebăm de fiecare dată: ce vreau, cum măsor, la ce îmi folosește și în cât timp vreau să obțin acest obiectiv? Din ceea ce am văzut în atelierele cu managerii în luna ianuarie – da, este în continuare un concept folositor.

Două întrebări legate de obiective au avut un impact mare în aplicarea conceptelor în viața profesională a managerilor și pot reprezenta pasul doi. Prima întrebare, după ce ți-ai definit obiectivul, ar trebui să fie: „este acesta obiectivul meu?” Este întrebarea adresată de un antreprenor – manager de firmă tuturor membrilor echipei de management. Pentru a realiza un obiectiv e nevoie să ți-l asumi, să crezi în el și în puterea ta de a face ca lucrurile să se întâmple. Întâi le-a transmis obiectivul sau legat de afacerea pe care o conducea și a rugat fiecare membru al echipei să se găndească câteva minute, să scrie și apoi să-și împărtășească obiectivul profesional. A fost o discuție sinceră în care fiecare membru al echipei și-a verbalizat obiectivul (unii doar atunci l-au conștientizat). O parte dintre manageri au realizat că-și doresc altceva și obiectivul declarat de managerul firmei nu era și al lor. Cei care s-au identificat cu obiectivul și viziunea managerului firmei sunt cei care au decis să crească împreună cu firma.

Și ajungem la cea de-a doua întrebare: „Este obiectivul meu cinstit și moral pentru toți cei implicați?” De ce ar trebui să-mi pun această întrebare? Pentru că nu ne putem asuma un obiectiv care este în contradicție cu valorile noastre personale. Cred că raspunsul este dat de valorile cu care am fost crescuți și pe care le căutăm în orice interacțiune profesională. Si nu numai.

Esența utilității stabilirii obiectivelor este ilustrată de următorul fragment din povestea „Alice în țara minunilor”, de Lewis Caroll . Ajunsă la o răscruce de drumuri, Alice cere indicații de la pisica Cheshire:

“Îmi poți spune, te rog, pe unde să o iau ?”, întrebă Alice. „Asta depinde în mare măsură de unde vrei să ajungi”, răspunde pisica. „Nu prea știu unde vreau să ajung”, spuse fata. „Atunci nu contează în ce direcție o apuci”, răspunse pisica.

Dacă nu știi încotro mergi, orice drum te va duce într-acolo.

Înainte să închei vreau să prezint o întâmplare din ultimul meu atelier de leadership. Deoarece timpul (ca toate resursele) e limitat, am oprit o discuție ce se desfășura într-un grup în paralel cu prezentarea altui grup (printre regulile de desfășurare avem încadrarea în timpul alocat și respectarea vorbitorului). Persoana care vorbea în timp ce un coleg de-al lui avea cuvântul mi-a explicat că trebuie încurajate discuțiile „libere” în aceste ateliere de dezvoltare a managerilor. Întâmplător, sau nu, eram la o discuție depre cum să ne creștem oamenii. Am 2 întrebări pentru managerii și liderii de succes: Câte discuții (sedințe cu oamenii din echipa voastră, întâlniri, prezentări) aveți în care nu aveți un obiectiv și/sau oamenii cu care discutați nu văd obiectivul? A două întrebare vine din experiența mea din viața de management și operațional: Știind că sunteți un exemplu pe care oamenii voștri îl văd și îl urmează în fiecare zi (indiferent că vreți sau nu), cât de multe din ceea ce spuneți și cereți celorlalți să facă se regăsește în acțiunile voastre?

Vă doresc ca aceste idei să vă folosească!

Sursa foto: freedigitalphotos.net

Subiectul despre setarea de obiective și priorități a fost dezbatut în luna ianuarie în atelierele de management și leadership ale programului „Managerul în Armură”.

Giuliana Boicu este Trainer și coach în cadrul companiei People Investment.