Noua abordare academică în UE
Analiştii spun că acest lucru ar putea răsturna clasamente comerciale curente, în care instituţiile din SUA sunt fruntaşe. Comisia Europeană îşi propune prin această strategie să se asigure că absolvenții europeni dobândesc abilitățile de care au nevoie pentru a lucra oriunde în lume și că, totodată, Europa îşi păstrează locul său ca destinație preferată pentru studenții internaționali.
Europa atrage în prezent aproximativ 45% din toți studenții internaționali, dar, cu ţări precum China, India și alte economii importante venind puternic din urmă, creșterea investițiilor în învățământul superior, brandingul de universități, este soluţia pentru Uniunea Europeană.
În prezent, elevii se pot orienta, având la dispoziţie diferite sisteme de clasificare a universităților. Niciuna dintre acestea nu este însă suficient de complexă. Deşi cele mai importante clasamente sunt realizate de Marea Britanie şi China, cele mai bine cotate universitaţi rămân totuşi cele americane.
Recenta iniţiativă a Comisiei Europene, U-Multirank, oferă potențialilor studenți și angajatorilor un ghid mult mai nuanțat decât o simplă listă. Comisia Europeană spune că peste 700 de universități au semnat deja U-Multirank, ce le va promova în funcție de o gamă mai largă de factori față de clasamentele tradiționale, inclusiv calitatea predării și învățării, de succesul în transferul de cunoștințe la locul de muncă și orientarea internațională, precum și reputația acestora pentru cercetare.
Comisia a invitat, de asemenea, universități din afara Europei pentru a participa la U-Multirank. Deși există un număr estimat de 16.000 de instituții de învățământ superior din întreaga lume, clasamentul actual se concentrează doar pe anumite 100 sau 200 de universități și alege în mod regulat un top zece, care se bazează exclusiv pe instituţii din lumea anglofonă, mai ales din Statele Unite.
Prin creșterea transparenței profilurile instituțiilor de învățământ superior europene se va facilita corelarea nevoilor potențialilor studenți internaționali sau cercetători, și, prin urmare, acest lucru va contribui la creșterea atractivității unui număr mai mare de instituții de învățământ superior din Europa. Liderii europeni vor discuta în următoarele luni acest subiect.
Cu toate acestea, Comisia nu este de părere că locul ocupat de o Universitate în clasamentele actuale este direct proporţional cu succesul pe piaţa muncii, deoarece numărul absolvenţilor insituţiilor de „elită” este foarte mic. Cauzele sunt diverse, însă costurile financiare primează.
Cum spunea Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, „universitățile europene trebuie să gândească global, trebuie să acționeze strategic pentru a profita de reputația Europei ca învățământ superior de calitate. Ele au nevoie să promoveze mobilitatea internațională a studenților și a personalului, să ofere curricule inovatoare, de clasă mondială, precum și excelență în predare și de cercetare. Ţările trebuie să joace punctele lor forte”.
Până la urmă ce altceva ar trebui să dea adevărata valoare unei instituţii de învăţământ superior, decât rezultatele pe care le au absolvenţii? Pentru ce trebuie pregătiţi tinerii?
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles de 16 ani. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bucureşti, Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Încă din 2007 a lansat blogul www.casaeuropei.blogspot.com, cu obiectivul declarat: “Este un blog de opinie despre Uniunea Europeană şi despre modul cum românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane”.