Omul din spatele mastii

A invatat de la „flacaii locului”‒ tinerii din sat care isi faceau masti pentru sarbatoarea Anului nou. Mai era un mester, pe atunci, care se pricepea la toate, un fel de „neamtul satului”: repara biciclete, era si rotar, construia si carute. „Era un transfug, spunea ca e polonez, dar eu cred ca de fapt, era ucrainian. Era mare mester la masti din acestea. De la el au invatat toti.” Modelele au fost transmise din generatie in generatie, si desi este un om educat, domnul Birzu nu se inspira din carti, pentru ca de multe ori, informatiile prezentate sunt eronate, asta pentru ca cercetari serioase pe teren n-au existat.

Birzu povesteste ca in jurul acestor masti se incropea un fel de „trupa de teatru comic”. Ele erau figurile centrale in Alaiul Caprei, Cerbului, Ursului etc. Obiceiul vine din vechime, cand se practica un ritual al fertilitatii solului. Imbinand zgomotul si culoarea, mastile sunt menite sa alunge spiritele intunericului, asociate cu iarna, deschizand calea pentru spiritele de lumina si venirea primaverii. „Sunt asa de urate pentru ca erau confectionate cu scopul de a alunga spiritele rele din curtea si casa unde mergea trupa de dans. Cand dansatorii ajungeau in curtea omului, ii urau sa aiba recolte bune si un an bogat. La urma, dupa ce jucau, uratorii erau rasplatiti de gazda cu un colac, cu fructe si cu bani.” Se presupune ca mastile au origini precrestine, ca au fost mostenite de la daci, si mai apoi preluate de romani. In jurul unei masti zoomorfe centrale, cum este Ursul, Capra, Cerbul, Caiutii se aliniaza diferite alte figuri. Nelipsite sunt personajele centrale ale satului, mastile antropomorfe: „Baba” si „Mosul”. Bogdan Birzu banuieste ca in timpurile precrestine, de exemplu, vanatorii purtau masca Ursului pentru a stapani spiritul animalului. Mastile difera de la sat la sat, in functie de locul din care provin dansatorii. De curand insa, Bogdan Birzu a participat intr-un proiect comun al catorva țari europene – Spania, Italia, Croatia, Polonia, Bulgaria etc care isi propunea sa evidentieze obiceiurile cu masti si asa a constatat ca acest obiect de ritual exista in multe alte tari, doar ca datina se tine in jurul altei zile din an.

Cel mai mandru este de „Masca de drac” din Alaiul Cerbului, pe care a confectionat-o din par lung, din coada de cal. „Cu masca aceasta m-am trezit eu in satul natal, cand veneau uratorii. Erau urați, dar aveau bogatia asta de par. La joc, in ritmul muzicii, devine spectaculos.”

In Hirlau, obiceiul jocurilor dramatice cu masti se pastreaza inca nealterat. „La noi se merge din casa in casa, de Sarbatori, nu e ca in alte locuri unde, doar ocazional, Primarul sau Directorul de Camin Cultural ii cheama pe dansatori sa dea un spectacol; sau unde sunt adusi special, pentru o reprezentație la Muzeul Satului.”

Bogdan Birzu preda educatie plastica la Scoala Generala «Petru Rares» din Harlau. Si-a propus sa ii invete si pe copii sa practice acest mestesug artistic traditional, din grija ca el sa nu se piarda. „In ultimii zece ani am avut copii foarte buni, care au obtinut locul 1 la Olimpiada Nationala de Arta populara, care se desfasoara la Muzeul Astra, in Dumbrava Sibiului.” Pe langa confectionarea de masti, copiii invata de la domnul Birzu sa picteze icoane pe lemn, icoane pe sticla, oua incondeiate, sculptura decorativa si mai tot ce tine de arta populara romaneasca.