Performanţă şi autocunoaştere

„Este o perioadă dificilă pentru mine. Caut din răsputeri să îmi canalizez energia, dar sfârşesc epuizată în fiecare seară şi mă surprind strigând la copilul meu care ţopăie de colo colo, încercând să îmi atragă atenţia asupra lui. Azi am avut o dispută cu unul dintre colegi, pentru că pur şi simplu a întârziat să îmi trimită informaţiile de care aveam nevoie pentru raportarea anuală. Mă pregătesc de evaluare şi am sentimentul că nu va fi grozav. Şeful îmi tot spune că ar trebui să fiu mai organizată şi mai puţin impetuoasă la birou şi cred că nu vede bine: degeaba mă trimite pe mine la cursuri de time management, mai bine s-ar uita cum lucrează şi ceilalţi şi de ce trebuie să stau eu peste program…”

Este doar o secvenţă dintr-o conversaţie obişnuită pe care o poate purta oricare dintre noi cu o colegă/ un coleg stresat, obosit, uşor depăşit de probleme şi parcă permanent pe picior de conflict cu cineva. Finalul de an cu închiderile de bugete, bilanţuri, raportări… începutul de an cu alte noi bugete în faţă, noi obiective, evaluări, cerinţe pentru anul în curs… piaţa care încă nu se mişcă… Un carusel al stresului, al lipsei de resurse… Lipsei de resurse? Cum accesezi resursele tale interne? Răspunsul este, desigur, în interiorul nostru, rezultat al felului în care gândim despre situaţiile în care ne aflăm. Iar modul în care obţinem performanţa depinde de fiecare şi este influenţat de acest mod personal de gândire.

Suntem diferiţi…

Unii dintre noi suntem preponderent sociali: ne vom angrena uşor în discuţii, vom face schimb de idei şi, probabil, vom vorbi mai mult. Asta poate ajuta în situaţii stresante, deoarece împărtăşirea şi schimbul de idei aduc o mai rapidă clarificare. Poate genera însă mai uşor şi conflicte, deoarece schimbul de idei va fi unul intens – nu toţi au răbdare, spiritele se încing şi poţi ajunge uşor să pari o victimă.

Unii dintre noi gândesc structural: avem nevoie de vizualizarea rezultatului de la capătul efortului nostru şi avem tendinţa de a fi mult mai organizaţi. Folosim checklist-uri şi agende bine puse la punct, discutăm scurt şi la obiect. Mult mai atenţi la ceea ce facem decât la ceilalţi putem genera situaţii tensionate de care să nu fim conştienţi.

O altă variantă este gândirea analitică: multe, cât mai multe detalii, lucrurile trebuie să aibă sens, ambiguităţile creează probleme. Ce faci însă dacă nu ai controlul tuturor detaliilor?

Cel de-al patrulea tip, gândirea conceptuală, este cel care priveşte lucrurile în ansamblu. Persoana trece mai uşor la acţiune, nu are nevoie de multe detalii, dar poate scăpa din vedere lucruri, detalii care pe alţii îi determină să creadă de cele mai multe ori că este o gândire superficială.

În concluzie, felul în care gândim ne face să apreciem diferit situaţiile şi astfel, să devenim stresaţi şi conflictuali din motive diferite şi în momente diferite. Deci, un sfat bun ar fi să ne cunoaştem mai bine.

Tabloul întrebărilor despre productivitatea ta

Fă-ţi un obicei săptămânal din a răspunde acestor câteva întrebări:

• Ce este important pentru tine în perioada pe care o traversezi? Ce este important cu adevărat pentru tine în viaţă? Ca să deblochezi crizele pe care le traversezi este un început şi răspunsul la întrebarea: ce este important acum? Acesta îţi va arăta direcţia pe care te vei canaliza şi îţi va elibera o parte din preocupări.
• Pune pe hârtie trei lucruri pe care le ştii sigur despre acest „acum”. Acele aspecte/lucruri/informaţii pe care le ai, le cunoşti şi le înţelegi. Fă-ţi o schemă, un tablou. Ordonează-le. Porneşte să acţionezi dina acest „punct”.
• Din cele trei (aspecte, lucruri, informaţii), care te trage cel mai mult înapoi din ceea ce ţi-ai propus? Care este provocarea? Ce te frustrează sau te plictiseşte?
• Care este cea mai plăcută activitate a săptămânii tale? Câte astfel de momente poţi identifica? Ce îţi place să faci cel mai mult? Cum te ajută asta?
• Care este comportamentul pe care l-ai avut săptămâna aceasta în legătură cu clienţii tăi? Cu colegii tăi? Este acesta comportamentul pe care îl apreciezi şi ţi-l doreşti cel mai mult? Dacă nu, ce anume a determinat această schimbare?
• Vulnerabilitatea este naturală şi, odată ce o înţelegem, ne este mult mai uşor să depăşim provocările. Ai un prieten care te poate ajuta, ascultând şi ghidându-te? Ai un coach? Managerul tău îţi poate fi coach… sfătuitor în prioritizare? Ce ai putea face tu ca el să devină pentru tine un astfel de sprijin? Ce relaţie ai cu el şi cum o poţi face mai puternică?
• Ce te face, de obicei, încrezător în forţele proprii? Cât de încrezător te simţi în această săptămână? Ce anume te-ar reconecta la sentimentul de puternică încredere în forţele proprii?
• Ai în mod real „drive-ul” pentru a obţine rezultate în această săptămână? Ai un angajament real de a avea o săptămână bună şi productivă?
• Ce anume te distrage de la aceste rezultate pentru care ţi-ai declarat angajamentul real? Cum ai putea evita ca acest lucru să se repete?

Nu în ultimul rând, nu alimenta cercul vicios al stresului. Este normal să acceptăm că nu putem controla totul, că nu putem avea toate informaţiile despre tot ce ne înconjoară. Fii realist în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi, fiecare poate avea momente bune sau mai puţin bune. Înţelege-ţi modul de gândire şi fii atent la al celorlalţi.

Renunţă la comportamentele pasiv-agresive. Încearcă să spui lucrurilor pe nume, direct şi fără a renunţa la respectul de sine atunci când clarifici lucrurile. Dacă îţi asumi responsabilitatea pentru acţiunile şi angajamentele pe care ţi le-ai luat pentru a obţine rezultate, persoana de la începutul acestui articol se va transforma dintr-o victimă a circumstanţelor într-un modelator al lor.

Madi Rădulescu este Managing Partner MMM Consulting

Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici