Pot fi falsificate evaluările de personalitate?

În cazul în care un candidat alege să răspundă într-un mod nenatural la itemii unui chestionar, vorbim de ceea ce se numește distorsiune. O trecere în revistă a cercetărilor asupra acestui subiect gravitează în jurul a doi piloni. Unul care susține că acesta reprezintă o distorsionare conștientă de către participant, o tendință dispozițională prin care o persoană se vede într-o lumină mai bună (self-deception) și că scorurile nu ar trebui interpretate. Al doillea pilon susține că scorurile distorsionate sunt, de fapt, răspunsuri valide ale participantului, o distorsiunea intenționată a persoanei care face testul pentru a crea o impresie pozitivă asupra lui (impression management) și că reprezintă un scor real.
Când este cazul să vorbim de distorsionarea inventarelor de personalitate?

Rezumând întreaga literatură de specialitate în ceea ce privește distorsiunea scorurilor la instrumentele psihometrice reies trei aspecte cheie:
1) Instrumentele de personalitate cu validitate de aspect mare (transparente) sunt ușor să fie distorsionate (exemplu de itemi: “Sunt foarte sociabil”, ”Sunt foarte aprofundat în munca pe care o desfășor” sau mai ales “Sunt o persoană productivă”, “Nu-mi place să pierd timpul”). Transparența itemilor este foarte mare și pentru o persoană fără cunoștiințe în psihologie. Drept urmare, nimeni nu ar declara despre el, în contextul obținerii unui job, că ar fi o persoană neproductivă.

2) Validitatea instrumentelor nu este afectată semnificativ de distorsiune; cum de regulă, itemii unui chestionar nu sunt foarte transparenți pentru persoane neinstruite, atunci răspunsul distorsionat datorită dezirabilității nu reprezintă o problemă. Amintind conceptul de impresion management pe care l-am introdus mai sus, atunci evaluarea realizată de instrument este validă. Cu alte cuvinte, persoana este preocupat de a lăsa o impresie pozitivă, și în lumea reală, nu numai în răspunsurile la test.

3) Răspunsurile distorsionate aduc doar informație redundantă și nu eroare, astfel încât nu afectează capacitatea de a prezice performanța. Dacă la întrebarea “Sunt o persoana productivă” toată lumea răspunde cu “da”, capacitatea predictivă nu este afectată, itemul nediferențiând între indivizi.

Plecând de la premisele prezentate mai sus ne putem rezuma la două întrebări: a) răspunsul falsificat constituie o distorisiune deliberată ceea ce invalidează scourile individului? și b) răspunsul distorsionat este valid plecând de la premisa că respondenții consideră așa realitatea privind propria personalitate pe baza concepției despre propria persoană.

Poate ar fi interesat că nu tot ce înseamnă trăsături de personalitate, constituie neapărat ceva dezirabil. Este de așteptat ca în context de selecție doar anumite trăsături de personalitate să fie mai predispuse la a fi distorsionate decât altele. Spre exemplu, probabil unele din trăsăturile de personalitate vulnerabile la distrosiune sunt cele care țin de dimensiunea Prudență (Conștiinciozitate). Este mult mai dezirabil în fața unui angajator să vrei să pari mai organizat, mai atent la detalii, mai orientat către proces, decât să pari neapărat mai deschis la noi idei decât ești cu adevărat.

Drept urmare, în inventarele de personalitate sunt introduși itemi speciali, tocmai în vederea identificării persoanelor care oferă un răspuns distorsionat. Cum arată acei itemi? La această întrebare nu o să răspund, însă pot doar să menționez că acești itemi, au în spate, analize statistice ce le demonstrează funcționalitatea.

Indiferent dacă răspunsul distorsionat reprezintă o falsificare a instrumentului sau doar dorința unei impresii pozitive, cel care administrează testul va cunoaște dacă răspunsurile obținute sunt distorsionate sau nu.

Evaluările de personalitate Hogan pot fi falsificate?
Pentru a răspunde la ambele întrebări putem folosi analiza comparată dintre partea luminoasă (bright side) și partea întunecată (dark side) a personalității. Ce se întamplă cu persoanele care distorsionează în momentul în care evaluăm aspecte ale personalității dezirabile social precum și cele mai puțin dezirabile social?

Din analiza cumulată a Profilului de Personalitate Hogan (HPI) şi Profilului de Dezvoltare Hogan (HDS) în cadrul unui studiu realizat de către Nicole Bourdeau și Jared Lock pe un eșantion de 1.575 de persoane din toate domeniile de activitate din Statele Unite, s-au formulat o serie de ipoteze ale studiului.

1) Daca răspunsul falsificat este un răspuns real distorsionat este de așteptat ca persoanele care obțin uniform scoruri mari pe HPI să obțină uniform scoruri mici pe HDS.

2) Dacă considerăm falsificarea drept un răspuns real, atunci persoanele care au scoruri uniform mari pe HPI ar trebui să aibă scoruri mari pe scale din HDS precum Aroganță (Bold), Manipulare (Mischievous) și Melodramă (Colorful) care fac referire la tendința pozitivă a subiectului de a se vedea într-o lumină pozitivă.

În urma prelucrării statistice a fost evidențiat faptul că indivizii care au răspuns pe HPI într-o manieră dezirabilă au avut scoruri mai joase pe scale din HDS din cluster-ul “Moving Away” (Excitable, Skeptical, Cautious, Reserved, Leisurely). De asemenea, persoanele care au toate scorurile elevate în HPI au scoruri semnificativ mai mari la scalele din cluster-ul “Moving Against” (Bold, Mischievous, Colorful). Nu există diferențe semnificative pe scorurile la scalele Imaginative, Diligent și Dutiful din HDS pentru persoanele care au răspuns distorsionat pozitiv pe scalele din HPI.

Astfel, indivizii care obțin scoruri înalte pe scalele din HPI nu oferă un răspuns distorsionat – fals, datorită impactului demonstrat pe scalele din HDS. Cu alte cuvinte, cei care prin scorurile obținute încearcă să se portretizeze mai bine din punct de vedere al dezirabilității sociale nu obțin scoruri dezirabile social și pe HDS.

Acest studiu demonstrează faptul că profilele “falsificate” conțin, în mod real, informații valide și interpretabile despre cel care a completat testul. Așadar, în contextul selecției de personal, răspunsurile – profilele considerate distorsionate nu constituie un profil fals al respondentului, ci sunt date valide, interpretabile, reale.