Un proiect intern eșuat: Proiectarea și instituționalizarea career path-urilor

Iată trei dintre cele mai importante cauze, în opinia mea, care pot duce la eșecul unui astfel de proiect intern:

1. Se pleacă la drum cu o ruptură între business-ul pe care organizația dorește să îl deruleze și procesele care trebuie urmate în cadrul organizației. Acest lucru va crea finalmente confuzie și conflict între responsabilitățile scrise, rezultate din procese și ce trebuie făcut de fapt ca lucrurile să meargă. Acest conflict va genera probleme în delimitarea pozițiilor din career path și alte conflicte ulterioare atunci când se va pune problema încadrării sau promovării angajaților. Ar trebui ca organizația să se modeleze din punct de vedere procesual ținând cont de business-ul pe care organizația îl derulează. Bineînțeles că sunt câteva constrângeri care fac ca spațiul de manevră să nu fie foarte larg: cultura organizațională, infrastructura existentă (pe care în diagramă le regasiți ca factori de mediu organizațional), dar și procesele deja existente din organizație. Până să ajungem să vorbim de niște career path-uri, ar trebui să avem clare job description-urile path-ului de carieră pe care vrem să îl construim, aceste descrieri urmând să răspundă la întrebarea cine și de ce este responsabil din rularea proceselor organizaționale (tehnice și manageriale) definite anterior.

2. Se întâmplă uneori însă ca, deși procesele sunt aliniate cu business-ul, iar career-path-urile sunt construite pe baza rolurilor și responsabilităților rezultate din proiectarea procesuală, să vorbim tot de un caz nefericit, în care animozitățile și problemele se amplifică în perioadele de promovare/evaluare. De ce? De cele mai multe ori, pentru că lipsește o sincronizare între sistemul de KPI-uri (Key Peformance Indicators), procesul de evaluare a angajaților și career path-uri sau, mai rău, KPI-urile și procesul de evaluare au deficiente (ex: KPI-uri greu măsurabile, proces de evaluare informal) sau nici nu există.

3. Tratarea acestei inițiative ca un pur exercițiu de documentare. „Caută pe net ceva, întreabă pe la prietenii din alte organizații și pune în scris.” Este mult mai mult decât atât: implică înțelegerea organizației ca sistem, abordarea acestei inițiative ca un proiect, alocarea în acest proiect intern nu numai a HR-ului, ci și a QA-ului, a managerilor funcționali și a altor resurse, dar și sprijinul executivului ca sponsor al acestui proiect.

Dincolo de aceste cauze, fiind un proiect intern, se întamplă pe parcursul derularii lui, nu de puține ori, ca prioritatea lui să fie coborâtă în fața altor proiecte din operațional. Însă coborârea arbitrară a acestei priorități, în absența unor criterii clare poate crea frustrări sau demotivare, mai ales în ceea ce-l privește pe managerul acestui proiect. De aceea, un proces de prioritizare a proiectelor bazat pe niște criterii clare și o comunicare transparentă a acestuia ar ajuta la gestionarea acestor frustrări. De asemenea ar ajuta înțelegerea și acceptarea faptului că din cauza faptului că business-ul este dinamic, organizația și procesele se pot schimba ca să se alinieze cu business-ul și implicit responsabilitățile și KPI-urile se pot schimba, afectând cu o probabilitate destul de mare și career-path-urile. Prin urmare, este nevoie de o abordare care să ia în calcul ipoteza foarte probabilă a lansării în viitor de cereri de schimbare sau proiecte similare care să plece de la rezultatul acestui proiect. Este adevărat că nu este de dorit și nici suportabil ca acest schimbări să fie trimestriale. Însă o revizuire periodică declanșată de anumite evenimente organizaționale (ex: apariția unei noi linii de business, achiziția unei alte companii) sau cu o anumită frecvență este recomandată.

Articol preluat de pe pmcommunity.ro

Dincolo de faptul ca imbina intr-un mod natural umorul cu know-how-ul acumulat in cei peste 10 ani de experienta in management de proiect, management si dezvoltare organizationala, Narciss este in prezent Managing Partner si Trainer la firma de training si consultanta PM Access. Pasiunea sa pentru oameni si pentru ceea ce face in momentul de fata se vede de altfel si in comunitatea online pe care a creat-o de ceva timp (pmcommunity.ro) alaturi de partenerii sai.