Viață după job? Nu, mulțumesc

79% dintre respondenții unui studiu recent despre viața personală&carieră consideră că succesul din afaceri nu îți garantează în niciun fel succesul din viața personală. Orele multe petrecute la job sunt, chiar dimpotrivă, o premisă pentru insuccesul tău ca partener de cuplu.

“Nu e uşor să-ţi construieşti o carieră de succes. Va trebui să faci unele sacrificii ca să-ţi îndeplineşti obiectivele de carieră şi să avansezi. Numai că anumite sacrificii s-ar putea să fie, pur şi simplu, inacceptabile”– spune într-un articol din HBR, Bill Barnett, care a condus biroul de strategie al firmei de consultanţă McKinsey & Company şi a predat strategii de carieră studenţilor de la universităţile Yale şi Rice.

Ce costuri acceptăm pentru o profesie “la cote maxime”? Orice răspuns este corect, atâta vreme cât ni l-am asumat. De cele mai multe ori însă, nu punem problema în acești termeni și cu atât mai puțin ne gândim la costuri. Provocarea profesională devine un joc de putere, un carusel în care ne rotim cu voluptate, pentru că ne stimulează nevoia de adrenalină și ne face vizibili, ne aduce autoritate și admirație.

Există, desigur, și reversul medaliei: riscuri ale supra-concentrării pe job. O analiză a riscurilor care trebuie făcută de fiecare dintre noi, atunci când una dintre laturile vieții noastre, dintre rolurile pe care le jucăm, tinde să ia și locul celorlalte. Sau pur și simplu, când ne oprim o secundă din ritmul cotidian și ne uităm la viața noastră.

Risk management pentru supra-concentrarea pe job

La nivel individual, cel mai previzibil risc este acela de surmenaj. La acest capitol, riscurile pot însemna costuri medicale pentru îngrijire după boli specifice, uneori cu perioade de spitalizare. Una dintre cele mai frecvente afecțiuni este depresia, o boală care necesită un tratament de lungă durată și suport din partea unui terapeut, cu costuri în consecință.

Concentrarea excesivă pe job și alocarea majorității timpului pentru rezolvarea chestiunilor profesionale influențează și viata socială: timpul alocat întâlnirilor cu prietenii, cu familia, scade semnificativ. Avem sentimentul că răspundem nevoii noastre de socializare prin întâlnirile cu partenerii de afaceri, prin prezența la cocktailuri sau la alte evenimente pe care le implică jobul. Însă rolul pe care îl jucăm în aceste situații este acela de profesionist, indiferent de tonul aparent al discuțiilor, de subiectele conexe pe care le abordăm, de ținutele mai business sau mai casual-fancy. Izolarea de prieteni și familie, precum și neglijarea rolurilor din viața socială este, în final, rezultatul. Întreruperea sau “suspendarea” relațiilor cu acele persoane care ne cunosc cu adevărat, în fața cărora putem fi noi înșine, cu bune și cu rele, înseamnă izolarea în noi, interiorizarea tuturor frustrărilor, dorințelor neîmplinite, eșecurilor sau nereușitelor. Poate duce la singurătate, deși trăim înconjurați de oameni.

Restrângerea cercului social și lipsa timpului liber devin motivele principale pentru care mai mult de 53% dintre bucureșteni aveau, la ultimul recensământ oficial din România, statutul de single. Un statut care vorbește despre ritmul de viață urban, despre modul în care ne setăm prioritățile și care aduce în discuție un nou risc al concentrării excesive pe carieră. În termeni de riscuri, lipsa unui partener de viață înseamnă recunoașterea unei zone unde nu performăm, cu costurile de imagine aferente. Dacă credibilitatea este un asset, atunci lipsa familiei scade valoarea acestui bun.

Cel mai mare număr de persoane necăsătorite se regăsește în segmentul de vârstă 30-35 de ani – adică foarte aproape de limita superioară a vârstei la care poți avea copii fără riscuri semnificative. Pentru o femeie, lipsa unei relații stabile la această vârstă poate însemna și restrângerea posibilității de a avea moștenitori, în timp ce pentru un bărbat, amânarea asumarii statutului de tată presupune o previzibilă fractură ulterioară între generații, care apare mai ales atunci când părinții nu mai sunt “conectați” la “realitățile” lumii în care trăiește copilul lor.

Indiferent de gen, lipsa unei relații stabile poate afecta puternic echilibrul personal al individului, cu repercursiuni inclusiv la nivelul vieții sale profesionale. Faptul că nu împărtășești, că nu trăiești experiente alături de un partener, poate crea frustrări care să îți afecteze toate celelalte roluri, inclusiv pe cel de profesionist.

Ni se întâmplă, mai devreme sau mai târziu, să interacționăm la job cu manageri cu atitudini exagerate, inexplicabile. Pentru femei, există calificative rapide și deloc onorante vizavi de exploziile de furie sau accesele necontrolate de autoritate. Pentru bărbați, calificativele pot fi puse pe hârtie și se referă adeseori la“abuziv” sau “opresiv”.

Din păcate, uneori, calificativele sunt adevărate.

Ducem cu noi fiecare frustrare, neîmplinire, iar lipsa unui echilibru la nivel personal devine, uneori, evidentă.

Dialogul, exercițiul negocierii pot fi, de asemenea, viciate. Ne lipsește “antrenamentul” pe care îl implică o relație personală de succes. O relație care se construiește în fiecare zi și care se bazează pe comunicare, pe decizii comune și pe negocierea elementelor importante pentru cuplu.

Tabloul focusării excesive pe carieră, în detrimentul celorlalte roluri, se poate traduce, pe scurt, în următoarea formulă: Dezechilibru-Consecințe-Costuri.

Simțim dezechilibrele, dar le considerăm trecătoare. Consecințele se insinuează discret în viața noastră și, dacă suntem prea ocupați ca să le observam, ajungem să plătim costuri pe care nu ni le-am asumat niciodată.

Concentrarea pe carieră, dorința de a crește profesional și de a atinge succesul în afaceri, în profesie, sunt firești pentru oricine trăiește în acest secol. Împlinirea profesională este parte din împlinirea noastră ca individ, spune celorlalți lucruri despe noi și ne poziționează social. Însa nu ne definește. Este unul dintre rolurile pe care le trăim și trebuie să ocupe, în consecință, locul cuvenit.

Tu ce costuri ești dispus să plătești pentru succesul profesional?

Oana Totora este primul Personal Matchmaker&Heart-hunter din România, fondator al agenției Umbrella For Two.