Viața ta profesională este o competiție. Cu alții și cu tine însuți. Un instrument util: brandingul personal
Conceptul a apărut la sfârșitul anilor 90, în vest, ca denumire generică pentru un fenomen cât se poate de vechi. Ai nevoie de un profesionist? Îl vei căuta în rețeaua ta de cunoștințe, prieteni sau colegi, care vor face o recomandare. Sau mai multe. Fie că ești în căutarea unui profesionist din domenii înalte – un medic, un avocat, un contabil sau un profesor cu care să te pregătești pentru un examen important, fie că ai nevoie de un zugrav, un tâmplar sau un instalator care să rezolve probleme casnice, îi vei căuta pe cei mai buni. Cei care nu doar că au demonstrat că sunt capabili, dar au avut grijă ca numele lor să ajungă mai departe prin propria lor rețea de cunoștințe și clienți.
Paul Olteanu, Senior Trainer & Coach de Branding Personal, a ajuns în această meserie de nișă din pură întâmplare, fără vreo planificare. A început „ca un experiment”, într-o perioadă în care conducea traininguri de comunicare. În urmă cu șapte ani a început să documenteze acest concept, citind cât se putea pe această temă, iar după un an a ajuns la atelierele Erisma, unde a aprofundat ceea ce învățase deja. Un an mai târziu, începea să predea el însuși traininguri de brand personal. În prezent, activitatea lui se bazează pe practică locală, în România, dar și în afara țării, cu promovare pe LinkedIn, site-ul personal și diverse testimoniale.
„Personal brandingul a apărut ca nișă în România drept consecință și odată cu dezvoltarea rețelelor sociale. Oamenii au început să conștientizeze că degeaba ești bun, dacă nu ești cunoscut, iar pentru a te dezvolta profesional, ai nevoie de mai mult”, spune Paul Olteanu.
Fie că vrem sau nu, avem un brand personal
Un brand, după cum știm, este suma acelor percepții pe care un public, oricare ar fi el, le are despre un subiect. Brandul personal, mai mult decât o imagine publică, se construiește de câte ori interacționăm cu o persoană sau mai multe, de câte ori ne aflăm într-o situație publică, de câte ori scriem ceva pe internet. Și se construiește fie că ne dorim, fie că nu. O parte din noi rămâne acolo, în percepția oamenilor. Fie că ne dorim, fie că nu.
Cine ești, ce știi să faci, cum le comunici celorlalți că știi ce faci
Primul pas pentru a-ți construi brandul personal în mod corect și puternic este să te descoperi ca persoană. Să știi cine ești. Este un proces de expunere, o defilare a ceea ce suntem noi cu adevărat în interior.
Al doilea pas este să te descoperi ca profesionist: ce știi să faci bine, ce poți să vinzi altora? Imediat după 1989, ca să obții un serviciu bun era suficient să ai o diplomă, să fii foarte bun în meseria respectivă, să știi să lucrezi pe calculator și să cunoști limbi străine. Astăzi, diplome are toată lumea. Engleza o vorbim inclusiv acasă, iar calculatorul și tehnologia în general sunt a doua noastră natură.
Ceea ce ne face diferiți este modul în care scoatem în față munca și rezultatele ca profesioniști în domeniul nostru. Adică pasul trei: să împachetezi informațiile despre tine într-o formulă promovabilă și să comunici asta publicului către care vrei să vinzi ceea ce știi să faci. Iar la baza acestor patru pași stau patru elemente fundamentale în construcția unui brand personal: pasiune, valori, talent, motivație.
Cine apelează la un trainer de brand personal
Cea mai importantă categorie de persoane care apelează la traineri ca Paul Olteanu sunt oamenii care conduc companii. Pentru ei, modul în care îi percep ceilalți contează și, de regulă, ei sunt cei mai interesați de acest subiect al brandului personal. Sunt directori de multinaționale, dar și naționale – iar aici este vorba de „conducătorii care înțeleg că nu contează doar cât de bun ești în ceea ce faci, ci și modul în care te percep ceilalți”, spune trainerul.
O a doua categorie o formează oamenii politici, pe care Paul Olteanu nu se teme să îi caracterizeze ca fiind cei mai superficiali (dar și puțini) clienți ai săi – sub 10%. „Franc vorbind, te plătesc și nu te-ascultă. Te privesc de sus și te întreabă: «Cine ești tu să vii să mă înveți pe mine? Când o s-ajungi tu ca mine, atunci să vii să-mi spui mie cum să fac…».” Se pune întrebarea – firească de altfel – de ce mai sunt chemați atunci trainerii? O explicație ar fi că echipele de comunicare din jurul campaniilor pun la dispoziție profesioniști pe mai multe teme specifice, fără ca politicienii să înțeleagă neapărat despre ce este vorba. Cu toate acestea, una dintre reușitele lui Paul este chiar un politician, ajuns primar de sector, cu care a lucrat într-o echipă extinsă în timpul campaniei electorale. La polul opus e tot un politician însă, candidat la alegeri în Republica Moldova. După câteva sesiuni de training cu Paul, a dispărut din peisaj, renunțând și la cursuri, și la candidatură…
A treia categorie de oameni interesați de branding personal o formează freelancerii și profesioniștii tineri. Ei încep să înțeleagă valoarea acestui gen de serviciu și asta în special din perspectiva comunicării online: cum să își facă site-ul, pagina de Facebook sau LinkedIn, cum comunică și, mai ales, unde.
Câștigul clienților săi, un câștig intrinsec pentru trainer
Partea cea mai împlinitoare și relevantă a meseriei ține de autocunoaștere, spune Paul. Dacă în urmă cu câțiva ani clienții săi se concentrau pe aspectul material și pe tema „cum să fac să am mai mulți clienți”, astăzi deja își pun altfel problema: ce vor să fie, cum vor să fie văzuți de alții. „În tot acest proces al brandingului personal, inevitabil ajungem la autocunoaștere. Evaluarea structurii personalității, evaluarea stilurilor de gândire, o consiliere vocațională mai centrată. Din tot procesul de branding, acest aspect al autocunoașterii, de departe, mă împlinește cel mai mult.”
Sunt, de exemplu, oameni care ar pleca din corporații pentru a porni pe cont propriu, ca antreprenori. „Unii dintre ei își dau seama că e mult mai convenabil pentru ei să rămână să lucreze acolo și să facă proiecte part-time, pentru că au o nevoie psihologică foarte puternică de stabilitate și predictibilitate.” Și e bine să afle asta la trainingul de brand personal, înainte să facă pași prea abrupți.
Din experiența anilor petrecuți în trainingul pe această nișă, cele mai accesate trei dimensiuni ale brandingului personal au fost autocunoașterea, discursul public și zona comunicării online, spune Paul. Discursul public reprezintă însă preocuparea cea mai intensă a clienților săi. De ce? „Pentru că noi învățăm la școală să vorbim prost. De câte ori, în 12 ani de școală, ridicându-ne în picioare, am trăit ceva bun? Neuroștiințific vorbind, asta ne creează niște tipare de vorbire care ne provoacă reacții de anxietate de fiecare dată când ne ridicăm în fața unui public. Și este un lucru cu care nu ne naștem, pentru că un copil nu se va teme în fața adulților să spună ce crede, până la o anumită vârstă. Abia apoi învățăm că e periculos să ne exprimăm în fața oamenilor. Este o preocupare pentru mulți profesioniști, pentru că, literalmente, e o nevralgie puternică acolo.”
Cât privește dimensiunea autocunoașterii în aspectul vocațional, se pot rezolva probleme și aici. Probleme cauzate, din păcate, tot de cei 12 ani de școală. Nu știm la ce suntem buni, ce știm să facem, ce talente avem. „Cultural, uitându-te la societate, poți să înțelegi de ce oamenii nu se întreabă prea des ce vor să facă, pentru că, din nou, în școală nu prea te întrebi ce te pasionează, ce te motivează, ce valori ai, în ce crezi, ce personalitate ai, ci mai degrabă «la ce ești mai bun, la matematică sau la română?».”
Cum se face? Competiția cu tine însuți
Ce anume îți construiește brandul personal, care sunt cărămizile? Mai întâi de toate, trebuie să identifici zonele în care vrei să performezi, să alegi temele și domeniul și să te dedici. Să te nișezi; și asta pentru că prea multă lume face prea multe lucruri deodată, „sunt profesioniști «cu-de-toate-pentru-toți»”. „Eu am colegi traineri care fac ateliere de toate tipurile – de la time management la leadership, la dezvoltarea echipelor, discurs public, vânzări… Trebuie să fii ori foarte competent, ori extrem de arogant, să crezi că poți să fii bun la șapte teme…” Motiv pentru care, pentru a obține succesul profesional, se consideră că e indicată alegerea a două, maximum trei teme, în care să încerci să fii, cu adevărat, cel mai bun. E adevărat: e greu să te rezumi la ceva, când ofertele curg și orice ocazie pare a fi de neratat. „Cu toții simțim nevoia să luăm mai multe lucruri sub umbrela noastră profesională. «De ce n-aș face și cutare lucru dacă cineva mi-a cerut o ofertă?.» E o luptă destul de dureroasă ca să ajungi să spui «nu». Puțini au luciditatea să o facă.”
Al doilea mare element de bază este ca ceea ce faci să ți se potrivească în mod autentic. Pasiunea pentru munca ta trebuie nu doar să existe, ci și să se vadă. Pasiunea de a vorbi despre munca ta te face vizibil. Iar dacă meseria, nișa pe care o alegi nu e pentru tine, asta se vede. „De exemplu, dacă livrezi discurs public, e ideal ca tu însuți să fii un vorbitor public bun. Și aici e valabil pentru orice profesor. Cunosc traineri de vânzări, de exemplu, care nu au vândut în viața lor nimic. Și vorbim de companii de training de top 10 din România. E o particularitate a pieței noastre. Sau să vorbești despre transformări organizaționale în contextul în care tu n-ai lucrat niciodată într-o organizație… și e foarte greu să te branșezi la viața unor oameni cu care nu ai avut experiențe similare, iar exemplele tale vin exclusiv din ce ai citit.”
Ce ne strică reputația
În România, părem a ne afla într-o situație în care nimic nu este atât de grav încât să nu-ți poți spăla imaginea, iar asta nu e bine. „Privind chiar către manifestările de stradă ale începutului de noiembrie, părem a fi genul de popor suficient de superficial sau prea preocupat de propriile nevoi și interese”, spune Paul Olteanu. Așa încât, indiferent ce se întâmplă, într-un interval de timp pe care neurologia l-ar aprecia la circa șase luni – cât s-a calculat că ne ia să depășim evenimentele negative -, suntem înclinați să ne reîntoarcem către aceleași personaje. Un alt fel de a spune că nu învățăm nimic din istorie, nici măcar din cea atât de recentă.
Dar pentru că schimbarea începe cu tine, poți face câteva lucruri care, poate, le va fi exemplu și altora, în drumul lor de reinventare personală și a brandului asociat. Fii selectiv, alege-ți cu grijă căile pe care comunici și persoanele cu care imaginea ta poate fi asociată. Evită tot ce e dubios, controversat, cunoscut cu o pată sau chiar și cu o umbră în business și media.
„Pentru un anume gen de public-țintă, lucrul care cred că poate să-ți distrugă reputația cel mai tare e incongruența. Adică să spui una și să faci alta. Văd foarte multă incongruență în companii, mai mult decât în mediul politic. De exemplu, managerii care își pierd cel mai repede respectul subalternilor sunt managerii care învață să se proiecteze cu o imagine anume în capul altora, dar la nivel de faptă, de acțiune, cum se poartă și ce fac, merg într-o cu totul altă direcție. De departe, mi se pare cel mai distructiv lucru pentru reputația cuiva.”
„Brandul personal reprezintă totalitatea percepțiilor pe care un public le are despre un subiect. Ce aș adăuga particular României e că, aici, percepțiile astea au o rată de «refresh» mult mai rapidă. Adică noi putem avea azi o părere foarte bună despre cineva, cum ar fi toți președinții pe care i-am avut până acum. Când a câștigat Iohannis, era sărbătoare națională, erou național, toată lumea fericită. Un an mai târziu, hm, nu știm ce să zicem. Noi avem o tendință naturală de a uita mai repede sau de a ne actualiza percepțiile astea mult mai rapid. Și asta nu e neapărat bine. Pot da exemplul unui om care s-a purtat exemplar o lungă perioadă de timp, apoi greșește, ca orice om, și o mare parte din munca lui se poate pierde în felul ăsta.”
CV Paul Olteanu
Dezvoltă și livrează programe de training și coaching prin compania sa, People Dynamics (din 2010).
Este partener în Kahler Communications România (din 2013).
Fost director de strategie și new business la Headvertising (2011-2012).
A fondat și condus timp de doi ani departamentul de Comunicare și PR al Universității Româno-Americane (2011-2013).
A fondat împreună cu tatăl său Inoveco Energy, o companie specializată în consultanță, proiectare și management de proiect în energie alternativă (2010).
Și-a început cariera de trainer la Fundația CODECS pentru Leadership (2007).
Este absolvent al facultății de Management-Marketing a Universităţii Româno-Americane.