Cine economisește la tinerețe are pensie mai bună la bătrânețe!

Cei mai mulți dintre angajații din România pun deoparte pentru bătrânețe doar prin intermediul unei pensii private obligatorii, care se acumulează automat lună de lună, fără ca ei să se implice activ. Mai mult, chiar și atunci când asigurarea unei pensii mai bune nu costă nimic, oamenii sunt fie prea tineri ca să conștientizeze cât de important este cum și cât pun deoparte pentru pensie, fie prea nepăsători să se informeze ce pot face mai mult pentru viitorul lor financiar.
Dar bătrânețea nu se întâmplă peste noapte, la fel nici acumularea unor venituri care să le asigure liniștea financiară la vârsta pensionării. Ideal ar fi ca românii să înceapă să se gândească la vârsta senioratului încă de la primul loc de muncă și să caute să completeze pensia obligatorie cu o pensie facultativă sau cu alte instrumente de economisire pe termen lung.

ÎN 2032 UN ANGAJAT VA SUSȚINE 2,5 PENSIONARI

Contextul actual nu este favorabil viito­rilor pensionari. Tendințele de scădere și îmbătrânire ale populației sunt din ce în ce mai accentuate în România, situație cu care se confruntă, de altfel, toată Europa. În România anului 2032, de exemplu, populația țării va scădea sub 19 milioane, conform predicțiilor Eurostat, din care aproximativ o treime va fi formată din pensionari. În același timp, se reduce și numărul celor care muncesc: fie pentru că emigrează, muncesc la negru, fie pentru că sunt șomeri și, implicit, scade și numărul celor care plătesc contribuții la stat. Astfel, tot mai mulţi pensionari devin dependenți de tot mai puțini angajați. Tot în 2032, un angajat va susține 2,5 pensionari, aproape dublu față de 1,3 pensionari în prezent.

„Tot acest context se traduce în venituri mai mici la pensie pentru viitorii pensionari. Un român care va ieși la pensie în 2032 (an ales deloc întâmplător, pentru că reprezintă momentul când va ieși la pensie cel mai numeros val de participanți la pensiile private obligatorii) va primi de la stat aproximativ 25% din ultimul salariu, pensia privată obligatorie completând veniturile sale până la aproximativ 40% din salariu”, spune Raluca Țintoiu (FOTO), CEO NN Pensii și președinte al Asociației Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR). În același timp, cheltuielile sale nu vor scădea de la o lună la alta până la 40% din total, astfel că pentru a-și menține nivelul de trai și după vârsta pensionării, românii au nevoie să înceapă să pună deoparte cât mai devreme.

CREȘTEREA GRADULUI DE INFORMARE

Cu toate că sistemul de pensii private obligatorii datează de opt ani, unul din trei români consideră în continuare că nu este suficient de informat, după cum arăta un studiu desfășurat anterior de NN România. Motivele sunt fie lipsa de înțelegere a informațiilor pe care le are la dispoziție, fie mai ales lipsa proprie de interes. La fel se întâmplă și în ceea ce privește opțiunea de a alege fondul de pensii. Cei mai mulţi dintre nou-intraţii în sistem vin prin repartizare aleatorie. Mai mult, aproximativ un sfert nu știu că au opțiunea de a se transfera la un alt fond de pensii decât cel pe care l-au ales sau la care au fost repartizați aleatoriu la momentul intrării în câmpul muncii, arăta studiul NN. Astfel, creşterea gradului de informare și de educaţie a românilor cu privire la pensiile private obligatorii este prioritară nu doar pentru NN, ci şi pentru întregul sector al asigurărilor.

Mulți români nu se consideră responsabili pentru generarea veniturilor lor după momentul pensionării, au arătat studiile NN realizate în rândul tinerilor angajați. 37% dintre respondenți au spus că se bazează pe stat pentru pensie, în ciuda dezechilibrelor din sistemul public de pensii și a presiunii pe care o adaugă tendințele demografice, alături de cele sociale și de cele macroeconomice. Mai mult, 11% consideră că angajatorul este principalul responsabil pentru asigurarea pensiei lor, prin contribuțiile la pensia obligatorie, dar fără a se implica în alegerea fondului la care contribuie sau în a urmări evoluția sumelor economisite.
„Situația ține de atitudinea românilor privind planificarea financiară și de cultura economisirii pe termen lung din România, încă subdezvoltată comparativ cu țările din Vest. Responsabilitatea economisirii pentru pensie este în primul rând a fiecăruia dintre noi”, mai spune Raluca Țintoiu.

FONDURILE DE PENSII ÎȘI POT DUBLA ACTIVELE

Un bagaj de cunoștințe financiare solide privind planificarea financiară și economisirea pe termen lung îi poate impulsiona pe tineri să conștientizeze importanța implicării în construirea propriului viitor financiar și îi poate ajuta să înțeleagă mai bine instrumentele financiare de economisire și investiții pentru viitor pe care le au la dispoziție, în contextul diversificării acestor produse.
„Am observat, spre exemplu, că se face adesea confuzie între pensia obligatorie sau cea facultativă și asigurările de viață cu componentă de pensie, lucru care poate fi simplu corectat prin asimilarea unor noțiuni financiare”, adaugă Raluca Țintoiu.
De exemplu, cei care dispun și de resurse financiare ar putea, prin înțelegerea principiilor economice, să-și direcționeze economiile către mai multe instrumente și, totodată, să-și diversifice investițiile. Pe scurt, aceasta înseamnă un nivel mai ridicat de educație financiară față de cel existent în prezent în România.

Pe măsură ce românii vor conștientiza tot mai mult importanța economisirii individuale pentru pensie, în contextul presiunilor actuale asupra sistemului public de pensii, piața pensiilor private va crește mai rapid decât până acum. Pe termen mediu, pe segmentul pensiilor private obligatorii, NN estimează un număr de 7,5 milioane de participanți și active nete în valoare de 47 de miliarde de lei în 2018, în timp ce pe segmentul PIII vor fi 500.000 de participanți în beneficiul cărora vor fi administrate active nete în valoare de 2 miliarde de lei. În contextul respectării cadrului legislativ actual, fondurile de pensii private își vor dubla activele în administrare până la finalul anului 2018.

404.000 DE ROMÂNI AU ALES PENSIILE PRIVATE FACULTATIVE

*Fiecare român angajat, care avea acum nouă ani maximum 45 de ani, economiseşte lunar 5,1% din salariul brut, cât se redirecţionează automat către fondurile de pensii obligatorii.
*În prezent, 6,7 milioane de români economisesc prin Pilonul II, conform celor mai recente date ASF valabile la finalul lunii septembrie 2016. În conturile lor s-au acumulat aproape 30 de miliarde de lei, dintre care aproximativ 5 miliarde de lei au rezultat din randamentele investiţiilor realizate de administratorii fondurilor de pensii obligatorii.
*Peste 404.000 de români economisesc suplimentar, prin intermediul unei pensii private facultative. Aceştia pun deoparte individual până la 15% din venituri, având în conturi, în medie, aproximativ 3.585 de lei (795 de euro), în contextul unei sume totale acumulate de peste 1,4 miliarde de lei.

(acest articol a fost publicat în ediția pe luna noiembrie 2016 a revistei CARIERE)