Dacia, un brand intrat în ADN-ul naţional

Pe 20 august 1968, în uzina construită în numai un an şi jumătate de la Colibaşi (astăzi Mioveni), judeţul Argeş, au fost gata primele automobile Dacia 1100, un autoturism berlină, cu tracţiune pe spate, omologul lui Renault 8. Toate piesele maşinii erau produse de francezi, partea română făcând doar asamblarea. Un an mai târziu, Dacia avansa la modelul 1300, sub licenţă Renault12, automobilul devenind extrem de popular pe şoselele Republicii Socialiste România. Apoi, desigur, binecunoscutele modele cu diverse îmbunătăţiri, relativ asemănătoare cu iconica Dacia 1300. Cert este că până în anul 1999, când francezii de la Renault au achiziţionat 51 la sută din capitalul Dacia, evoluţia companiei româneşti nu a fost una foarte spectaculoasă. Dacia era un automobil accesibil, care nu te lăsa la greu, dar care vizita des şi service- urile. Odată cu venirea francezilor însă, au apărut repede modelele SupeRNova, o îmbunătăţire a Daciei Nova, şi, patru ani mai târziu, modelul Solentza, produs şi în varianta diesel de 1,9 litri. Cu toate astea, o revoluţie în design şi calitate încă întârzia să apară, iar Dacia, până la Solentza, nu a fost altceva decât o succesiune lentă de îmbunătăţire a unor modele precedente. Situaţia s-a prelungit până în anul 2004, atunci când francezii au luat taurul de coarne şi au proiectat Dacia Logan, un automobil care a fost lansat mai întâi la Paris. „Modelul a început istoria unui proiect care a devenit un pilon de strategie la Renault“, după cum ne-a explicat Jérôme Olive, director general Dacia Renault România. Programul Logan a fost, la vremea respectivă, o aventură a industriei automobilului, o miză majoră pentru economia românească. Pentru Dacia, Logan reprezintă un vector de transformare a imaginii de marcă, un automobil pe care, atunci când românii îl văd în alte ţări le place să le spună asta localnicilor, deşi modelul pe care îl au în faţă nu e produs întotdeauna la Mioveni. România, cu cei aproximativ 18.000 de salariaţi, este a doua ţară a Grupului Renault în ceea ce priveşte efectivele, în afara Franţei, care posedă toate competenţele unui constructor auto.

Proiectul X90

Ceea ce Renault a realizat odată cu programul X90 şi, în special, cu ideea fostului preşedinte director general al companiei, Louis Schweitzer, a fost exploatat din punct de vedere: produs (un vehicul modern, fiabil şi abordabil), cost şi fabricaţie. „Încă de la ideea de bază, obiectivul a fost acela de a răspunde unor aşteptări ale clienţilor pentru care accesul la automobil reprezintă o cheltuială importantă, plasând preţul, fiabilitatea şi durabilitatea în primele crieterii de selecţie şi cumpărare, explică Jérôme Olive. Logan, lansat în iunie 2004, a fost un produs în întregime de Renault (design, tehnologie, dezvoltare, bază rulantă şi Grup Motopropulsor). Opţiunea pentru a folosi marca Dacia sau Renault a fost făcută în funcţie de caracteristicile fiecărei pieţe, dar şi de tradiţia, respectiv specificităţile prezenţei Renault pe unele pieţe. În ceea ce priveşte industrializarea, în afară de uzina- pilot de la Mioveni, în România, producţia Logan a fost prevăzută şi în Rusia, Maroc, Columbia şi Iran, păstrând aceeaşi logică: să fie produs cu cele mai bune costuri şi aproape de pieţele de comercializare.

Studii, tradiţii şi particularităţi

La Mioveni se produc în prezent modelele Dacia Logan berlină şi MCV, Dacia Sandero, Dacia Sandero Stepway şi Dacia Duster. În afară de gama Dacia, uzina mai produce şi modelele Renault Sandero şi Renault Symbol, destinate exclusiv anumitor pieţe externe. Înainte de a introduce un anumit model pe o piaţă, se realizează întotdeauna studii cu privire la aşteptările clienţilor. „Aceste aşteptări la care ne raportăm ţin de comportamente adânc înrădăcinate, de tradiţii locale, de realităţi sociale care sunt particulare de la o piaţă la alta şi de puterea de cumpărare a publicului“, explică Jérôme Olive. „Spre exemplu, modelele din gama entry care se comercializează în ţările din Golf sunt dotate cu cutii de viteze automate.“ În România, nu s-a înregistrat o cerere accentuată pentru acest echipament. Atunci când diferite modele se comercializează cu echipamente sau cu elemente modificate de la o ţară la alta, este de fiecare dată vorba despre o adaptare a constructorului la cerinţele pieţelor. Succesul pe care l-a avut brandul Dacia atât pe piaţa naţională, dar şi pe altele, a dus la o reînnoire a gamei. Numai anul trecut au fost lansate nu mai puţin de şapte modele. În luna mai, s-a lansat şi un derivat break al berlinei Logan – Dacia Logan MCV. Asta face ca marca românească să deţină în prezent cea mai tânără gamă de modele din Europa. Dacia Duster, un model foarte apreciat la export, a fost lansat în 2010. Creşterea se explică şi prin faptul că Dacia începe să aibă o notorietate din ce în ce mai mare în țările Europei Occidentale, datorită faptului că modelele sale şi-au dovedit deja fiabilitatea.

Multe mărci, diferite teritorii

Modelele din gama entry, aceasta fiind denumirea generică pentru vehiculele dezvoltate pe platforma Dacia Logan, se comercializează sub mai multe mărci, în diferite teritorii în funcţie de notorietatea pe care fiecare marcă a Grupului o are în ţara respectivă. „Acesta este avantajul unei Alianţe şi a unui Grup care produce şi comercializează maşini la nivel internaţional şi care deţine mai multe mărci în portofoliu“, spune Jérôme Olive. În afara uzinelor Dacia de la Mioveni, vehiculele din gama Entry sunt fabricate şi în Maroc, în două uzine (Somaca şi Tanger), în Rusia, tot în două uzine (Avtovaz şi Avtoframos), în India (Chennai), în Iran (Iran Khodro şi Pars Khodro), în Brazilia (Curitiba), în Columbia (Sofasa) şi în Africa de Sud (Rosslyn). Uzinele din România (vehicule şi mecanică) sunt două uzine-sursă pentru alte uzine la nivel mondial, unde sunt asamblate vehiculele. De exemplu, pentru Maroc, în Tanger, o parte dintre piesele componente pleacă din România. Odată cu introducerea celor patru noi modele (Logan, Logan MCV, Sandero şi Sandero Stepway), liniile de fabricaţie au suportat adaptări specifice. Anumite departamente (Presaj, Caroserie, Montaj, Motoare) ale celor două uzine (Uzina Vehicule Dacia şi Mecanica şi Şasiuri Dacia) au fost realiniate cu tehnologie nouă. Anul trecut au fost investiţi peste 250.000 de milioane de euro pentru dispozitivul industrial. Dacia, sub toate formele sale, a avut cu adevărat succes, însă ţările în care se comercializează cel mai bine sunt Franţa, Germania, Algeria, Turcia şi Italia. Peste 50 la sută din exporturile Dacia se realizează către Europa Occidentală. Compania este şi un angajator important. La sfârşitul anului 2012, Uzina Dacia număra peste 15.000 de salariaţi, din care 4.695 femei. „Angajaţii de pe platforma industrială beneficiază de avantaje, printre care: masă caldă gratuită (pentru operatori, în total 11.500), transport subvenţionat, tichete de masă, tichete cadou pentru ziua de 8 martie şi Crăciun, primă de participare la profitul companiei, bilete de tratament, ajutoare diverse (căsătorie, deces), spune Jérôme Olive.

La o scurtă privire asupra brandurilor româneşti exportate cu succes, Dacia este primul care ne vine în minte. E o plăcere să vedem automobilul în multe diferite locuri atunci când părăsim România sau să vedem silueta Daciei 1300 prin diverse producţii cinematografice vechi. Cert este că, de oriunde am privi, Dacia, împreună cu numele teribil de inspirat ales încă din perioada comunistă, face parte din ADN-ul României industriale.

Articol preluat din Revista Cariere de iunie. Pentru detalii legate de abonare, click aici