De profesie, platitor de taxe
Suntem afectati, in calitate de cetateni ai Romaniei, de acest statut, de platitor de taxe. Acum, mai mult ca niciodata.
Cetateanul captiv
Cea mai noua decizie (cea despre care presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Gröningen, spunea ca nu stie cum sa o explice investitorilor) anuntata si, pana la aceasta ora, necontestata oficial este majorarea TVA-ului cu 5 puncte procentuale sau cu 26,3%, de la 19 la 24%.
Analistii economici spun ca macar o parte din aceasta majorare va fi suportata de mediul de afaceri, prin impactul negativ asupra cererii. Cresterea preturilor va fi de maximum 4,2 puncte procentuale. In Ungaria, majorarea TVA-ului cu 5 puncte procentuale (iulie 2009) a dus la o crestere cu 2 puncte a inflatiei in luna urmatoare. Apoi, preturile au scazut.
Si daca businessurile se pot reorienta spre locuri cu un mediu fiscal mai putin ostil, cetateanul ramane captiv, el este cel care suporta in final majorarea taxelor. Se poate duce sa cumpere produse din Bulgaria unde TVA-ul este de 20%, poate incepe sa faca parte din economia cenusie sau se obisnuieste cu preturi mai mari…
Masura guvernului de majorare a TVA-ului ridica proiectiile inflationiste ale analistilor undeva in jurul lui 8%. O taxa pe care trebuie sa o achitam, un pret mare, impus de stat, pe care tot noi trebuie sa il platim.
Si asta nu e tot. Avem parte tot de la 1 iulie si de o extindere a impozitarii:
1. Aplicarea impozitului de 16% asupra tuturor veniturilor din dobanzi;
2. Unificarea la 16% a impozitului pe veniturile din tranzactii cu actiuni (titluri de valoare);
3. Includerea in veniturile salariale si taxarea urmatoarelor sume acordate angajatilor: contravaloarea tichetelor de masa, a celor cadou, a celor de vacanta, de cresa, platile compensatorii. In conformitate cu prevederile anterioare ale codului fiscal, tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori nu erau incluse in veniturile salariale si nu erau impozabile. Desi prin modificarile aduse Codului Fiscal se introduce impozitarea cu 16% a tichetelor de masa, acestea raman in continuare scutite de la plata celorlalte contributii (contributiile sociale obligatorii). In acest context, tichetele de masa isi pastreaza partial avantajele fiscale.
4. Instituirea unei „taxe de solidaritate” pentru contribuabilii cu mai multe proprietati imobiliare neinchiriate; Persoanele care detin mai multe locuinte neinchiriate vor fi obligate sa achite, pana la 30 septembrie, „taxa de solidaritate” la bugetul local, suplimentar impozitului pe proprietate, in cuantum cuprins intre 50% si 200% din impozit, taxare prin care statul vrea sa obtina 31 de milioane de lei in 2010.
5. Injumatatirea cotei de cheltuieli deductibile din veniturile din drepturi de autor;
6. Unificarea la 25% a impozitului pe veniturile din jocuri de noroc; ordonanta stabileste ca impozitul de 25% se aplica asupra venitului net, nu a celui brut, indiferent de nivelul castigului, si nu mai prevede scutirea de impozit a castigurilor mai mici de 600 de lei;
7. Majorarea de la 1% la 16% a cotei de impunere anticipata a castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen pentru persoanele fizice rezidente.
Nu trebuie sa calculam noi, Ministerul Finantelor ne-a spus deja ca vrea sa aduca la buget aproape 4 miliarde de lei din majorarea TVA si alte 600 de milioane de lei din aceste 7 masuri in a doua jumatate a acestui an. Cea mai mare pondere, de 57%, aproximativ 345 de milioane de lei, se regaseste la nivelul impozitarii cu 16% a contravalorii tichetelor de masa pe care unii angajatori le acorda salariatilor. In ce masura aceste tichete mai raman atractive pentru angajator, ramane de vazut.
Impactul bugetar total in domeniul impozitelor directe este estimat asadar la 600 de milioane lei pana la sfarsitul anului 2010 si la 1,327 miliarde de lei in anul ce urmeaza. Impactul bugetar in domeniul taxelor si impozitelor locale este estimat la 31 milioane lei pana la sfarsitul anului.
Nu luam in discutie faptul ca Ministerul Finantelor ignora obligatia legala de a anunta modificarile Codului cu 6 luni inainte de intrarea in vigoare a acestora. Trebuie sa intelegem insa ca masurile fac parte din angajamentele asumate fata de FMI pentru reducerea deficitului bugetar la 6,8% din PIB la sfarsitul lui 2010. Ar putea fi prea tarziu deoarece deficitul bugetar a ajuns la 16,7 miliarde de lei, adica 3,1% din PIB, dupa primele cinci luni ale lui 2010. Valoarea este mai mare cu 5 miliarde de lei decat cea inregistrata in aceeasi perioada a anului trecut.
Contributii in 2010
Potrivit Legii 12/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010, cotele de contributii de asigurari sociale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, se calculeaza astfel: 31,3%, (36,3% sau 41,3%) pentru conditii normale (deosebite sau speciale) de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% (25,8% sau 30,8%) datorate de angajatori;
In cota de contributie individuala de asigurari sociale de 10,5% este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.
De asemenea, pentru acest an, cotele pentru contributiile de somaj sunt:
a) contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5%;
b) contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5%;
c) contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj este de 1%;
d) contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale este de 0,25%.
Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
Totodata, cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) 5,5% pentru cota datorata de angajat, prevazuta la art. 257 din Legea nr. 95 / 2006;
b) 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art. 258 din Legea nr. 95 / 2006;
c) 10,7% pentru cota datorata de persoanele care se asigura facultativ, prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr. 95 / 2006;
d) persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea, potrivit prevederilor Legii nr. 95 / 2006, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurari alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, in vederea stabilirii si achitarii cotei de 5,5%;
e) pentru lucratorii migranti care isi pastreaza domiciliul sau resedinta in Romania, contributia lunara la fond se calculeaza prin aplicarea cotei de 5,5% la veniturile obtinute din contractele incheiate cu un angajator strain;
f) persoanele care au obligatia sa se asigure, altele decat cele prevazute la art. 257 si la art. 259 alin. (9) din Legea nr. 95 / 2006 si care nu se incadreaza in categoriile de persoane care beneficiaza de asigurarea de sanatate fara plata contributiei achita contributia lunara de asigurari sociale de sanatate calculata prin aplicarea cotei de 5,5% la salariul de baza minim brut pe tara.
Penalitati tot mai mari pentru rau-platnici
Firmele din Romania vor plati penalitati de pana la doua ori mai mari atunci cand intarzie mai mult de trei luni cu plata taxelor si impozitelor. Modificarea va intra in vigoare incepand tot cu 1 iulie, dupa ce a fost prevazuta in Ordonanta de Urgenta nr. 39/2010, publicata in Monitorul Oficial la sfarsitul lunii aprilie. In noul sistem, penalitatile pentru companiile care nu-si platesc obligatiile fiscale la timp au fost reduse la jumatate, adica la 0,05% pe zi. Contribuabilul care nu are bani sa-si achite datoria catre stat va plati insa si penalitati de intarziere. Astfel, daca stinge datoria in prima luna de la scadenta nu va plati nimic in plus. Daca insa restanta este platita in urmatoarele 60 de zile, penalitatea de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale nestinse. Dupa expirarea acestui termen, penalitatea se tripleaza, ajungand la 15% din datorie.
In folosul intracomunitatii
Guvernul infiinteaza, la 1 iulie, „Registrul operatorilor intracomunitari”, care va include toate persoanele impozabile si companiile care efectueaza operatiuni intracomunitare. Masura are ca scop o mai buna monitorizare a acestora, cresterea veniturilor la buget si diminuarea evaziunii fiscale.
Fiscalitate mare, nivel de trai ridicat
Dintr-un top realizat de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica reiesea ca cei mai fericiti oameni sunt cei din nordul Europei. Danemarca, Finlanda si Olanda sunt plasate in topul clasamentului pe primele 3 locuri. In afara granitelor Europei, Noua Zeenlanda si Canada sunt ocupantele locurilor 8, respectiv 6. Marea Britanie nu a prins nici un loc din acest top, englezii fiind mai putin fericiti decat ceilalti europeni. Pe locul 7 se gaseste Elvetia, iar pe locul 10 este Belgia. Raportul a analizat starea de bine a locuitorilor, cei chestionati fiind solicitati sa spuna „de ce fel de sentimente sunt dominati”. Cumva, aceasta stare de bine apare in dreptul statelor care au un nivel de taxare destul de ridicat, dar care, spre deosebire de noi, ajung sa si beneficieze de serviciile pentru care platesc.
To be continued…
Mai mult sau mai putin voluntar, am ajuns aproape de varful carierei noastre de platitori de taxe. Dar, din pacate, traim intr-o tara a carei conducere reactioneaza cu intarziere si in care sacrificiile noastre se dovedesc, in consecinta, inutile.
Diana Florescu este realizator al emisiunilor
"Dimineata Leilor" si "Business Break"
la televiziunea de business The Money Channel.