Marea durere de cap: finantarea
Cand citesti statisticile referitoare la castigurile salariale ale absolventilor MBA, publicate in Financial Times si Business Week, si vezi cifre care-ti par astronomice, iti spui cu siguranta ca un MBA merita efortul. Nu uita insa ca, inainte de a ajunge la aceasta etapa, va trebui sa treci printr-una care aduce cu sine costuri semnificative. De exemplu, bugetul anual tipic al unui student MBA la una dintre universitatile americane de prestigiu e in jur de 50.000 dolari SUA. Si, generalizand, cam asta ar fi suma pe care trebuie sa fii pregatit s-o platesti pentru un an de MBA.
Sa reprezinte finantarea un obstacol de netrecut? Nu si daca ma gandesc ca tot mai multe scoli de afaceri din Europa si chiar din Statele Unite accepta studenti din China – o tara in care salariul mediu pe economie e undeva in jur de 20 de dolari pe luna. In promotia mea de la Rotterdam School of Management am avut cativa colegi care si-au platit MBA-ul 100% din surse proprii; marea majoritate, insa, au apelat la sursele de finantare existente pe piata. Cum au reusit? Au inceput, evident, prin a aduna informatii.
Sursele de finantare a programelor MBA se pot clasifica in trei categorii: burse de studii (numite, in functie de institutia care le ofera si de specializarea programului pentru care sunt acordate, scholarships, grants sau fellowships), assistantships (nu exista un termen echivalent in romaneste, dar assistantship-ul da studentului ocazia de a presta anumite servicii in campus, in special de a lucra un numar de ore pe luna ca asistent al unui profesor sau ca bibliotecar, si astfel de a castiga un mic venit) si credite bancare.
De departe cea mai convenabila sursa de finantare o reprezinta bursele de studii, si asta pentru simplul motiv ca e vorba de bani pe care nu esti nevoit sa-i returnezi. Bursele de studii acordate de scolile de afaceri sunt, in general, de doua tipuri: need-based scholarships, de care pot beneficia studentii al caror venit nu depaseste un anumit prag minim, si merit-based scholarships, de care pot beneficia studentii de exceptie. Toate scolile americane aflate in Top 20, ca si unele scoli europene de renume, acorda un anumit numar de burse de studii in fiecare an.
Aceasta ar fi teoria; practica, insa, arata ca bursele de studii nu sunt chiar usor de obtinut. Criteriile de acordare variaza foarte mult de la o scoala la alta si chiar de la un tip de bursa la altul, sunt inflexibile si restrictive. Unele dintre ele se adreseaza exclusiv candidatilor care pot dovedi ca s-au implicat in activitati caritabile, altele – acelora care au lucrat pentru organizatii non-guvernamentale s.a.m.d. Bursele de merit vor cere din partea candidatului performante academice de exceptie, scoruri GMAT si TOEFL foarte ridicate, calitati de lider recunoscute si multe alte talente. Din fericire, existenta unora dintre aceste calitati si talente se comunica prin intermediul eseurilor, asa incat daca stii cum sa te pui in valoare, obiectivul nu e de neatins. Si inca ceva: tot mai multe scoli aflate pe locuri ceva mai scazute in clasamentele de specialitate incep sa ofere burse de merit, in incercarea de a atrage studenti cu un nivel intelectual ridicat si, astfel, de a obtine pozitii mai bune in ierarhia scolilor de afaceri. Aceste burse pot acoperi pana la 100% din valoarea taxelor de scolarizare, asa incat ajung sa reprezinte o atractie reala.
Unele scoli de afaceri se implica activ in programe de sprijinire si incurajare a diversitatii culturale, oferind burse femeilor, homosexualilor, ca si studentilor apartinand anumitor grupuri etnice sau religioase. De multe ori, candidatii din Romania ignora astfel de ocazii, considerand ca a solicita ajutor financiar de studii pentru simplul motiv ca apartii unui grup minoritar sau defavorizat e ca si cum te-ai aseza pe caldaram sa cersesti, dezgolindu-ti ranile respingatoare. De vina sunt bunul simt, modestia si demnitatea care ne sunt caracteristice. Dar scolile care ofera asemenea burse nu o fac din mila, ci pentru ca vad in diversitate o sursa de creativitate si innoire; pentru ele – ca si pentru tot mai multe mari corporatii care implementeaza programe de valorificare a diversitatii – mai multe puncte de vedere diferite inseamna mai multe sanse de a gasi solutii inovatoare pentru problemele cu care se confrunta lumea afacerilor.
Nu numai scolile de afaceri acorda burse de studii. Organizatii cum ar fi Comisia Fulbright, Fundatia Rotary, American Association of University Women Educational Foundation, numeroase fundatii de caritate si alte organizatii non-guvernamentale acorda si ele burse celor care cauta surse de finantare a programelor de studii post-universitare. Internetul e o sursa inepuizabila de informatii despre potentiali donatori, dar cere rabdare si persistenta. Multi candidati renunta dupa cateva pagini de link-uri si din acest motiv, in fiecare an, cateva milioane de dolari disponibile sub forma de ajutor financiar raman nealocate. Surprinzator, nu-i asa? Bani ar fi, important e sa stii cum sa-i gasesti!
Daca nu reusesti sa obtii o bursa, nu dispera, iti raman creditele bancare. Vestea buna e ca, o data ce esti acceptat de o scoala de renume, creditul bancar vine aproape automat (ceea ce nu inseamna ca nu ai de completat cateva formulare), caci aceste scoli au acorduri de finantare cu mari institutii bancare. In general, creditele acopera taxele de scolarizare si uneori si cheltuielile de intretinere pe perioada studiilor. Conditiile de rambursare variaza de la o institutie bancara la alta, ca si rata dobanzii aplicate; in medie, rambursarea se face intr-o perioada de 5 – 10 ani (uneori mergand pana la 13 ani), iar dobanda e intre 5% si 8%, ceea ce la momentul rambursarii se traduce intr-o rata lunara intre 400 si 800 de dolari SUA. E foarte important sa obtii informatii clare si detaliate inainte de a semna deasupra liniei punctate, ca sa stii la ce te-ai inhamat. Nu te jena sa pui intrebari, e dreptul tau sa ceri informatii si e datoria bancii sa ti le ofere.
Unele dintre bancile care au acorduri de finantare cu scoli de afaceri americane din esalonul doi cer studentilor sa prezinte semnatura unui garant rezident in Statele Unite, conditie care poate constitui un obstacol semnificativ pentru multi romani. In general, insa, cei admisi la scolile de top, atat in Statele Unite, cat si in Europa, nu vor trebui nici macar sa prezinte garantii ca sa obtina credit. Bancile considera faptul de a fi fost admis la o asemenea scoala o garantie a seriozitatii; in plus, stiu din experienta ca, dupa absolvire, acesti studenti vor castiga suficient cat sa-si permita sa ramburseze creditul. Eu insami mi-am finantat MBA-ul la Rotterdam School of Management printr-un credit obtinut de la ABN Amro. ING, Citybank, HSBC au programe de creditare similare; iar anul trecut, HVB a lansat un program de creditare destinat exclusiv studentilor romani care vor sa studieze in strainatate.
Si, in fine, o sursa de completare a fondurilor de care dispui e internship-ul sau stagiul de vara. Unele programe MBA includ un stagiu obligatoriu de 3 – 4 luni, care da studentilor ocazia nu numai de a pune in practica cele invatate la cursuri, ci si de a castiga un salariu. Veniturile din internship sunt, insa, dificil de anticipat, caci salariile variaza drastic (intre 400 de euro si 5.000 de euro pe luna, in functie de companie). Si la acest capitol exista unele diferente intre MBA-urile americane si cele europene, caci companiile europene ofera salarii mai scazute stagiarilor MBA decat cele americane. Asadar, cand dupa chinul testelor, al eseurilor, al scrisorilor de recomandare si al redactarii unui CV competitiv te izbesti, in mod inevitabil, de nodul gordian al finantarii, nu uita ca exista nu una, ci mai multe "sabii" cu care-l poti taia. Aminteste-ti de toate aceste optiuni de finantare, cauta cu rabdare si tenacitate informatii, ia legatura cu scolile de afaceri, cu bancile, si afla cat de mult poti de la ele. Daca esti suficient de hotarat, solutia ti se va prezenta, uneori, ca prin miracol.