Metoda inedită de a înțelege autismul folosită de un cercetător: 3 lecții și o provocare

Pentru a înțelege cum funcționează lucrurile, uneori este nevoie să ”scotocești în coșul de gunoi”. Adică să analizezi fix acele aspecte pe care alții le dau la o parte. Vei descoperi că ”anomaliile” sunt responsabile pentru unicitate și pentru ieșirea din tipare.

Roger Martin, în cartea ”Design of business”, povestește cum i-a schimbat percepția întâlnirea cu geneticianul Stephen Scherer, de la Hospital for Sick Children, în 2008.

Cercetătorul este unul dintre cei mai importanți specialiști în tulburările din spectrul autismului (TSA). Domeniul era plin de mistere: nu se înțelegea ce sunt aceste tulburări, care îi sunt originile, ce anume îi determină pe copiii cu TSA să aibă un comportament diferit, care sunt factorii influențatori etc.

Având atâtea variabile, orice element identificat putea fi răspunsul corect. Ce a făcut diferit Stephen Scherer a fost să se axeze pe anomaliile ignorate de alți cercetători.

Compararea probelor de ADN ale persoanelor cu TSA cu probelor de ADN ale persoanelor care nu suferă de TSA a relevat un lucru semnificativ, la prima vedere: niște diferențe în plus sau uneori în minus a unui număr de cromozomi la cei cu această dizabilitate. Cercetările de până atunci s-au axat pe această descoperire, dar pe el l-a interesat doar aspectele ignorate de alții.

Prin urmare, a studiat mai în profunzime secvențele de ADN și a văzut niște diferențe mici, care tot apăreau în analize, dar nu erau luate în seamă. Le-a cercetat timp de 20 de ani și a observat că acele mici diferențe au un șablon. În acest mod, a redus complexitatea problemei la dimensiuni ușor de gestionat.

Apoi, a încercat să afle de ce copiii cu TSA analizează excesiv anumite aspecte ale lumii lor și, după ce a găsit acel șablon al micilor diferențe, a concluzionat că soluția trebuie căutată în copierile cu variație găsite în ADN-ul copiilor cu TSA. Împreună cu alte câteva instituții de cercetare si organizații, el a elaborat o strategie care se spera ca se va dezvolta într-un sistem de diagnosticare timpurie a autismului.

Ce a făcut diferit Stephen Scherer a fost să lase la o parte aspecte mari ale unei probleme și s-a concentrat pe anomalii aparent minuscule, care au fost ignorate de alții.

Iată ce concluzii putem trage din modul în care acesta a abordat găsirea unei explicații pentru un mister/o problemă:

1.Buturuga mică răstoarnă carul mare: Avem tendința să prioritizăm rezolvarea unor probleme complexe (mari, presante, cu multe variabile etc.) prin găsirea unor soluții cel puțin la fel de complexe. Uneori, însă, e cazul să ne uităm și la aspectele pe care le ignorăm. Dacă am aruncat la gunoi ceva mic, dar semnificativ?

2.Problemele mari pot avea soluții ”mici”: La un moment dat, în metroul din New York se furau foarte multe becuri. Când treceau prin pasaj, pasagerii le deșurubau din mers. După multe încercări de rezolvare a acestei probleme, s-a găsit o soluție simplă, dar inedită: au remontat fasungurile astfel încât becurile să se desfileteze în sens invers. Oamenilor nu le venea natural să le învârtă în alt mod decât în care erau obișnuiți, așa că furturile au încetat.

3.În loc să te complici, mai bine te axezi pe un singur lucru aparent minor: Te întrebi ce poți face mai bine decât competitorul tău? Vezi ce aspecte a ignorat în crearea unui produs sau a unei campanii și analizează dacă poți folosi acel aspect în favoarea ta. Știți de ce iPhone-ul a avut succes? Pentru că Steve Jobs a lăsat la o parte unele aspecte legate de design-ul unui smartphone și s-a axat pe un singur lucru. Înainte, producătorii creaseră telefoane care aveau și ecran tactil, și tastatură, și stylus. În schimb, iPhone-ul folosea o singură modalitate de interacțiune, anume ecranul. Simplu și eficient.

În final, vă îndemn să vă întoarceți la ”coșul de gunoi” al minții voastre și să vedeți ce idei ați aruncat acolo. Poate vă ajută să rezolvați o problemă sau să creați ceva nou.

Recenzia cărții ”Design of Business” de Roger Martin o puteți citi în noul număr al Revistei CARIERE, care apare vineri în rețeaua InMedio și în aeroporturi. Pentru detalii legate de abonare, click AICI.