Ovidiu Buluc, Farmexim: Din iunie, farmaciile nu vor mai elibera medicamente gratuite si compensate
In momentul in care casele de asigurari nu vor mai plati facturile emise de farmacii, acestea vor fi in situatia sa nu mai elibereze medicamente gratuite sau compensate, decat cu banii jos. „Daca nu vor fi luate masuri, in partea a doua a lunii iunie, vom asista la situatii dramatice. Fara medicament, diabeticul insulino-dependent moare…”, avertizeaza Ovidiu Buluc. Banii alocati medicamentelor in 2010 nu ajung mai mult de sase luni, ceea ce ar insemna plata unor sume restante de anul trecut. Deja, in mai multe judete ale tarii, lipsesc din farmacii medicamente.
Din iunie-iulie 2009, casele de asigurari n-au mai onorat facturile emise de catre farmacii. Presiunile si interventiile celor din piata au ramas fara ecou. In octombrie, guvernantii au dat o Ordonanta de Urgenta prin care termenele de plata se dublau, de la 90 la 180 de zile. Aplicata retroactiv, masura a modificat automat contractul-cadru incheiat intre farmacii si casele de asigurari. Lovit pe doua parti (n.r. – omul de afaceri controleaza si lantul de farmacii Help Net), Buluc a „inghitit galusca”, s-a repliat si a negociat cu furnizorii termene de plata mai lungi.
„Totul e sa stii sa gestionezi aceasta criza. Noi am restructurat compania chiar in prima parte a anului 2008.”
Masuri salvatoare
Desi criza are efectele pe care le resimtim cu totii, in opinia managerului, ea era mai mult decat necesara. „A mari incontinuu salarii, pensii, a da bonusuri fara a creste productivitatea este sinucidere curata. Daca nu ar fi aparut criza, iar statul nu ar fi apelat la Fondul Monetar, am fi fost foarte aproape de situatia din Grecia”.
Farmexim inregistra an de an profit. In 2008 insa a avut pierderi generate de masuri administrative, „total ilegale si abuzive”. Pe de alta parte, Help Net este singura retea de farmacii care inregistreaza anual profit, dupa spusele oficialului. In 2009, a avut o rata a profitului de peste 3% net (dupa taxare). Intrucat Farmexim importa si opereaza cu valuta si pentru ca a intervenit devalorizarea din 2009 fata de 2008, o mare parte din profitul operational inregistrat a fost alocat acoperirii acestor pierderi.
50% dintre clienti sunt rau-platnici
Profitul de anul trecut al distribuitorului de medicamente a fost erodat si din cauza provizioanelor generate de rau-platnici. Compania are de recuperat sume importante din perioada 2007-2009. „Vorbim despre 20-30 de milioane de euro trecute pe pierdere”. O prima masura a fost securizarea platilor. Sistemul informatic nu emite facturi pentru clientii care nu au platit la timp. „Nu trece zi fara ca 50% dintre clientii mei sa nu fie blocati si, drept urmare, nu le pot livra medicamente.” O alta masura a fost apelul la justitie. „La noi, contractele incheiate intre parti nu au nici o valoare. Avem pe rol peste o suta de procese cu clienti care nu si-au mai platit datoriile”. Unii cer insolventa, altii falimentul. La masa credala, acestia nu se prezinta cu nimic: „Te judeci un an cu debitorul pe dreptul tau si nu poti sa-l executi…“
„Vom definitiva cel de-al patrulea depozit propriu, la Iasi, in urma unei investitii de circa un milion de euro.“
In 2008, personalul a fost redus cu aproape 8% si a fost inchis un depozit. "Criza ne-a fost un foarte bun consultant. La 1 ianuarie 2008, aveam 575 de angajati si prevazut un numar de 60 de angajari. Am restructurat 50 de posturi si n-am mai facut angajari. A fost o decizie grea”. Cu toate ca societatea a ramas cu mai putini angajati, acestia au devenit mai productivi, iar in doi ani compania a crescut cu 50%. O alta decizie dificila pe care a fost nevoit sa o puna an aplicare – inghetarea salariilor si a bonusurilor. In 2010, salariile au fost indexate cu 5%. Pe de alta parte, inca investeste in pregatirea oamenilor: „Avem un buget de un sfert de milion de euro pentru scolarizare sub diferite forme. Top managementul a beneficiat de cursuri postuniversitare foarte scumpe (masterate si MBA-uri), cu conditia sa ramana in firma o anumita perioada.”
„Nu sunt interesat atat de tare de cifra de afaceri, cat ma intereseaza asigurarea platilor si a cash-flow-ului. Vreau ca firma sa fie sanatoasa si ma bucur ca rezultatele auditarii facute de PwC pe 2009 sunt foarte bune.”
In urma cu 20 de ani, Ovidiu Buluc a pornit afacerea de la zero, cu o singura companie, si a ajuns in prezent la un grup de trei societati: Farmexim, Help Net si Green Net. Cele trei companii au o cifra de afaceri totala estimata pentru 2010 la aproximativ 300 de milioane de euro, numara 1.500 de angajati si active de peste 40 de milioane de euro. Pentru 2010, managerul spera la o crestere cu 15% pentru Farmexim si cu 20% pentru Help Net. „La trei luni, suntem in grafic, cu 18% crestere pe Farmexim, profit net de 3%”.
Alti jucatori de pe piata distribuitorilor de medicamente sunt Mediplus (parte a A&D Pharma), Relad, Polisano si Europharm Distributie. Lantul de farmacii Help Net are ca principali competitori SensiBlu, Dona si Centrofarm.
Cauta numarul 161 al Revistei Cariere incepand de joi si citeste radiografia sistemului sanitar romanesc.
Coplata nu va revitaliza sistemul national de sanatate. Fara un buget sanatos, pacientii cu putere financiara se vor indrepta catre clinicile private. Pe de alta parte, companiile renunta la a mai acorda angajatilor pachete de sanatate si nici asigurarile private de sanatate nu stau prea bine. Ce-i de facut?
1. Coplata va educa pacientii
„Toate tarile din Uniune au introdus coplata. Cu scandal, ce-i drept”.
– Mihai Marcu, presedintele CA Medlife
„Este posibil ca introducerea coplatii sa duca la cresterea numarului de pacienti in privat”.
– Dr. Madalina Buculei, Director Vanzari Sanador
2. Asigurari private de sanatate, in 2015
„Va mai trece ceva vreme pana vom avea asigurari private de sanatate”.
– Catalin Popa, Director General Euroclinic Hospital & Medical Centers
3. Piata de corporate se contracta
„Zilnic, 3-5% dintre cei 2.000 de clienti corporativi fac disponibilizari”.
– Mihai Marcu, preşedintele CA Medlife