Procesul de inscriere si necunoscutele sale

Ce conteaza cel mai mult in procesul de inscriere?

Parerile studentilor MBA, ale absolventilor si ale autorilor de texte despre MBA, in general, si procesul de inscriere, in particular, concura: conditia sine qua non a reusitei o constituie cunoasterea de sine; altfel spus, cel mai important lucru e Sa STII CE VREI. Cu riscul de a repeta ceea ce am amintit deja de mai multe ori in episoadele anterioare, vreau sa subliniez ca procesul de inscriere trebuie sa inceapa cu o serioasa introspectie. Intreaba-te unde te afli in momentul de fata in cariera si unde-ti doresti sa te afli in cativa ani. Intreaba-te cum te poate ajuta un MBA sa ajungi acolo unde vrei sa ajungi. Chiar te poate ajuta, e o conditie esentiala a succesului sau reprezinta doar trei litere pe care ti-ar placea sa le ai pe cartea de vizita? Acorda-ti timp pentru introspectie, nu trage concluzii pripite, caci consecintele deciziilor luate in graba pot fi grave si de lunga durata. Daca nu esti tu insuti convins de rolul pe care educatia MBA il va juca in dezvoltarea ta profesionala si personala, cum crezi ca vei putea convinge comisiile de admitere? Acestea ii prefera pe acei candidati care iradiaza incredere de sine, convingere in propriile forte si care stiu exact ce vor in viata si in cariera. Iar daca, printr-un concurs de imprejurari favorabil, vei fi admis de catre scoala de afaceri X, ce se va intampla cand, pe la jumatatea anului de invatamant, vei constata ca programul pe care-l urmezi nu e catusi de putin ceea ce-ti trebuie? Dezamagirea iti va lasa un gust tare amar, ca sa nu mai vorbesc despre pierderile financiare.

Care e, din punctul de vedere al comisiilor de admitere, elementul care atarna cel mai greu in pachetul de inscriere?

Business Week publica in mod regulat interviuri cu sefi ai comisiilor de admitere de la numeroase scoli de afaceri. Aceste interviuri arata ca fiecare scoala are propriul sau mod de abordare care, de multe ori, reflecta personalitatea sefului comisiei de admitere; nu de putine ori, criteriile de evaluare a candidatilor se schimba o data cu schimbarea din functie a acestuia. Se poate spune ca, in general, elementele pachetului de inscriere sunt clasificate in ordinea importantei, astfel:

1. Evolutia carierei si succesele profesionale, ca si activitatea extra-curriculara (hobby-uri, implicare in viata comunitatii etc.) – in special in cazul scolilor de afaceri americane.
2. Calitatea eseurilor
3. Scrisorile de recomandare
4. Relevanta experientei de munca
5. Scorurile GMAT si TOEFL. Dar, atentie! Scorurile GMAT si TOEFL actioneaza in majoritatea cazurilor ca un filtru: cand sunt prea mici, chiar daca eseurile si abilitatea de a-ti prezenta succesele profesionale sunt exceptionale, sansele de a fi acceptat vor fi extrem de reduse; cand se incadreaza in media caracteristica scolii, atunci celelalte elemente ale pachetului de inscriere devin baza pentru compararea candidatilor.

Care e varsta cea mai indicata ca sa urmez un MBA?

In cazul MBA-urilor full-time, limita superioara de varsta e, in general, de 31-32 de ani. Exista, insa, diferente mari de la o scoala de afaceri la alta si de la o regiune la alta. In Europa, de exemplu, scolile de afaceri tind sa accepte candidati ceva mai in varsta. Media de varsta a candidatilor admisi la INSEAD (Franta) e de 28 de ani, in timp ce la IMD (Elvetia), media de varsta este de 30 de ani; la IMD intalnesti frecvent studenti MBA in jur de 40 de ani, dar IMD e un caz special printre scolile de afaceri. Universitatile din Statele Unite prefera candidati mai tineri (26-27 de ani), iar conditia clasica impusa aspirantilor MBA, de a avea cel putin 2-3 ani de experienta de munca, este uneori trecuta cu vederea. Ca regula generala, comisiile de admitere ii considera pe candidatii abia sositi de pe bancile facultatilor insuficient de maturi din punct de vedere profesional, iar pe cei trecuti de 35 de ani, prea experimentati si prea maturi ca sa mai poata invata ceva. Acestea fiind spuse, nu intentionez sa descurajez pe nimeni sa se inscrie la MBA; varsta nu reprezinta un criteriu eliminatoriu pentru nici o scoala de afaceri serioasa. Cel mai important lucru e sa stii ce astepti de la MBA si sa hotarasti pentru tine insuti daca merita sa faci acest pas sau nu.

Cat de importanta este specializarea scolii de afaceri?

Extrem de importanta. Comisiilor de admitere le plac candidatii care-si fac temele bine si sunt capabili sa explice, in mod convingator, prin ce se deosebeste scoala visurilor lor de celelalte scoli de afaceri. Mai ales daca vrei sa te inscrii la o scoala aflata printre primele 25-30 din lume, trebuie sa fii in stare sa demonstrezi admiratie, entuziasm si devotament fata de traditia acesteia si fata de valorile pe care le cultiva. Ia legatura cu actualii studenti si cu absolventii, afla cat mai multe despre specificul scolilor de afaceri care te intereseaza, despre corpul profesoral si cel studentesc, si fa uz de aceste cunostinte pe parcursul interviului de admitere. Dovedeste o curiozitate vie si un interes autentic fata de viata de zi cu zi in campus, de activitatile culturale si sportive pe care asociatia de studenti le organizeaza si vei demonstra, in acest fel, ca esti o personalitate complexa, capabila sa imbogateasca diversitatea culturala a programului MBA.

Are sens sa fac un MBA, daca abia am absolvit facultatea si nu am nici un fel de experienta profesionala?

Pe scurt: nu prea. Nu pentru ca n-ai avea sanse sa fii acceptat – asa cum spuneam, exista destule scoli de afaceri care accepta si candidati fara experienta de munca. Dar lipsa de experienta te va impiedica sa apreciezi adevarata valoare a cursurilor MBA – legatura stransa cu practica – si sa participi activ la dezbaterile unor studii de caz puternic ancorate in realitate. E de preferat sa astepti un an sau doi, sa acumulezi ceva experienta de munca si abia apoi sa incepi un MBA.

Exista un profil al candidatului ideal?

Daca prin aceasta intelegi un anume domeniu de activitate profesionala, atunci raspunsul este nu. Tot mai multe scoli de afaceri se straduiesc sa asigure o cat mai mare diversitate in ceea ce priveste experienta profesionala a studentilor, asa incat vei avea printre colegi cercetatori stiintifici, medici, ziaristi, militari si chiar artisti si sportivi.

Printre candidatii romani, e raspandita convingerea ca, daca nu ai fost angajatul unei companii multinationale si nu ai cel putin o scrisoare de recomandare de la un manager strain, nu ai sanse sa fii acceptat la un MBA de prestigiu. Nimic mai fals. Membrii comisiilor de admitere de la Wharton si Chicago afirma adesea ca 99% dintre formularele de inscriere din Europa de Est vin de la angajati ai unor companii locale de care n-au auzit niciodata. Acesta este specificul Europei de Est si scolile de afaceri il iau ca atare. Nu numele si renumele firmei la care ai lucrat te recomanda, ci modul in care demonstrezi ca ai avut o cariera ascendenta, te-ai maturizat profesional si ai toate atuurile ca sa beneficiezi de educatia MBA.

Merita sa-mi "cosmetizez" putin cariera?

Depinde ce intelegi prin asta. A minti pur si simplu, a spune ca ai condus un departament de 20 de persoane, cand tu n-ai fost decat asistent executiv al sefului de departament, n-o sa te ajute, ba poate chiar sa-ti dauneze, daca esti prins cu minciuna. Intervievatorii sunt experimentati in tehnici de verificare a veridicitatii afirmatiilor candidatilor. A te prezenta pe tine insuti ca pe o persoana convinsa de capacitatile sale intelectuale si de calitatile de lider, si cu o anume doza de agresivitate competitiva – pe scurt, a te prezenta ca pe un invingator, e cu totul altceva. In cultura noastra, o astfel de atitudine e privita cu reticenta; romanilor le repugna umflatul in pene. In Vest, insa, acesta e comportamentul standard; modestia nu e o valoare morala pe care vest-europenii si americanii pun pret.

Inca ceva: nu trebuie sa cazi in extrema cealalta. Comisiile de admitere nu vor dori sa te auda vorbind numai despre succesele tale. Nu exista om sa nu fi avut si esecuri in viata. Insa atata timp cit esti in stare sa demonstrezi ca ai invatat ceva dintr-un esec, ca el te-a imbogatit si te-a ajutat sa te maturizezi, l-ai transformat dintr-o experienta negativa intr-una pozitiva si ai castigat o bila alba.

Daca sunt acceptat la mai multe programe MBA, cum il aleg pe cel mai potrivit?

Aminteste-ti ca nu exista informatii mai de incredere decat cele obtinute de la sursa. Ia legatura cu actuali studenti si cu absolventi ai fiecarei scoli la care ai fost acceptat. Cere-le parerea despre corpul studentesc, administratie, cursuri, profesori, companiile care recruteaza in campus, centrul de planificare a carierei, activitatile extra-curriculare, despre tot ce-ti poate afecta decizia. Intreaba-te din nou ce conteaza cel mai mult pentru tine; poate ca e sansa de a spune ca ai absolvit la Wharton, poate ocazia de a-ti face prieteni in toate colturile lumii, poate calitatea corpului profesoral. Tu si numai tu stii ce anume astepti de la MBA.

Toate acestea fiind spuse, nu uita ca analiza excesiva duce la paralizie. Introspectia este baza deciziei, nu o transforma in piedica in calea actiunii. Statisticile arata ca numai 10% dintre cei care s-au gandit sa faca un MBA fac pasul decisiv de a trimite formulare de inscriere la una sau mai multe scoli de afaceri. In timp ce tu te framanti in analize exhaustive, alti candidati mai putin inclinati spre reflectie iti pot lua locul. Alege cateva programe MBA, pregateste-ti cat poti de bine pachetele de inscriere si… LA DRUM!