Procrastinarea daunează grav productivităţii: Ce să faci dacă amâni şi tot amâni…
Problema ţine de anatomia noastră. Creierul nostru este programat pentru procrastinare, potrivit specialiştilor de la Harvard Business Review. Asta pentru că ne este mai greu să percepem eventualele beneficii viitoare decât rezultatele directe ale muncii noastre.
Creierul nostru procesează mai bine lucrurile concrete decât cele posibile. Vrem să vedem că ceva se întâmplă acum decât în viitor. Aşa că adesea avem tendinţa de a prioritiza chestiunile care aduc beneficii pe termen scurt decât cele are aduc beneficii pe termen lung.
Dar cum ne putem „reprograma” mintea astfel încât să nu mai cădem atăt de des în această capcană? Specialiştii susţin că cea mai bună metodă este să facem o analiză de tip cost-beneficiu, astfel încât să simţim că rezultatul final al acţiunilor noastre e mult mai important decât efortul depus.
Marty Nemko, coach şi autorul a 11 cărţi despre cultură organizaţională şi eficientizarea muncii, are câteva sfaturi legate de procrastinare:
Puncte forte şi puncte slabe: Înainte de a decide să amâni o sarcină la job, gândeşte-te care e cel mai bun lucru care se poate întâmpla dacă faci acum acel lucru şi care e cel mai rău dacă nu îl faci.
Ce voi face în secunda următoare? Este întrebarea pe care coach-ul ne recomandă să ne-o punem când vrem să amânăm ceva. Dacă ne gândim la lucrul pe care vrem să-l facem imediat după aceea, putem prioritiza mai uşor, căci ne dăm seama mai simplu de importanţa lucrurilor pe care le avem de făcut. Adică realizezi dacă să răspunzi la un email te ajută mai mult decât să termini prezentarea pentru un client.
Minutul de aur: Desigur că există şi excepţii, dar de regulă, atunci când ai un blocaj, dacă în următorul minut nu găseşti o soluţie, e recomandat să te gândeşti dacă chiar merită să îţi mai pierzi timpul cu problema respectivă. Prin urmare, e recomandat să ceri ajutor sau să analizezi dacă poţi duce sarcina la bun sfârşit şi fără a rezolva chestiunea cu care te confrunţi.
Obiceiuri: Fă-ţi un obicei sănătos şi programează-ţi taskurile repetitive. De exemplu, lunea, între 9.00 şi 10.00 răspunzi la mailurile de peste weekend.
Tehnica POMODORO: Împarte-ţi sarcinile în intervale de timp. De regulă, în calupuri de 20 de minute. După ce trece acest timp, ia-ţi o pauză de 5 minute. Apoi, după trei astfel de „ture”, ia-ţi o pauză mai mare, de 15 minute, şi fă cu totul altceva. Există şi aplicaţii pe telefon sau web care te ajută în acest sens.