Provocările industriei de gaming. Între profit, pasiune și viață personală
„Jocul” este numai o parte din procesul de „gaming”. Detaliile vizuale, auditive, datele legate de grafică sau game design sunt extrem de importante, iar aşteptările sunt ridicate în toate companiile de gaming, precum: Amber, King, Notic Games, dar și în Ubisoft, Electronic Arts sau Gameloft.
„Industria de gaming reprezintă o alternativă interesantă în industria de IT, aceasta crescând mult în ultimii cinci-șase ani. Competiția pe această piață este din ce în ce mai puternică și există companii puternice, care concurează pentru talentele din piață. În acest moment aproximăm că există undeva între 6.000 și 7.000 de oameni care lucrează în România în această industrie”, este de părere Grigoriada Stroe (foto), HR & Operations Director la Ubisoft.
„Numărul angajaților variază în funcție de departamente. Dacă ne gândim la departamentul de testare unde avem studenți care vin să lucreze pe parcursul verii, atunci putem avea peste 100 de noi angajări într-o singură lună. Ubisoft România a crescut constant în ultimii ani, având o medie de creștere de 10% pe an, creștere care credem că va continua în următorii ani.”
Nivelul de salarizare la Ubisoft este aliniat la piața locală, reprezentanții acestei companii de gaming considerând că oamenii pe care îi caută nu sunt motivați numai de salariu, ci și de multe alte lucruri, cum ar fi dezvoltarea personală sau tipul de proiect la care lucrează. Ubisoft caută în primul rând oameni pasionați de jocuri video, fie ei programatori, designeri sau artiști ori pasionați de ceea ce fac (dacă ar lucra în alte arii de business în Ubisoft). „Datorită creșterii constante avem tot timpul câteva zeci de posturi deschise, printre care aș menționa: C++ Programmer, Lead Artist, Lead Level Designer, dar și Game Tester sau Localization Specialists”, adaugă Grigoriada, care mai vorbește și despre faptul că munca în industria jocurilor video presupune multă creativitate, așadar beneficiile și compensațiile trebuie să fie cât mai creative, out of the box. De la beneficii-standard, cum ar fi asigurările medicale private, la sala de fitness și relaxare, masaj, până la magazin intern de jocuri video și promoționale sau o flotă proprie de biciclete.
„Considerăm că partea de promovabilitate este una dintre cele mai mari oportunități în Ubisoft. Promovarea se poate face în cadrul aceluiași departament sau în altul, dacă descoperim de comun acord cu angajatul că i s-ar potrivi acel job. Punem mare accent pe transversalitate, pe partajarea de informații la nivel de companie. Cel mai bun exemplu este relația dintre departamentul de testare și producție. Avem foarte mulți designeri care provin din departamentul de testare și mulți dintre producerii din departamentul de producție au început ca testeri. Acest lucru este posibil datorită unui program numit Share-Time, unde colegii din producție își prezintă joburile, provocările și succesele colegilor din celelalte departamente. Avem multe programe de training adaptate în funcție de nevoile fiecărui departament. De exemplu, programul de leadership în Ubisoft a fost adaptat industriei și culturii noastre, inclusiv pornind de la denumirea acestuia: Achievement Unlocked, implicând zeci de manageri anual”. Grigoriada mai spune că există viață după gaming! Și că, mai mult, oamenii dezvoltă prietenii ce se extind și în afara orelor de muncă. Există timp pentru socializare în oraș sau chiar timp pentru a juca cel mai nou joc apărut…
Unul dintre cele mai mari studiouri de jocuri video din Bucureşti, filială a unui gigant internaţional, este Electronic Arts România. Compania este prezentă în România din 2005, cu divizia sa de jocuri pentru telefoane mobile EA Mob. Cei care lucrează ca testeri la EA au un salariu de pornire de aproximativ 770 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei lucrând în ture de noapte. Un tester avansat poate ajunge, din informaţiile vehiculate în presă, la un salariu de 2.000 de lei. Gameloft este o companie franceză producătoare de jocuri pentru console video, PC-uri și telefoane mobile, prezentă pe piața din România din 1999. La Gameloft România, salariile diferă în funcţie de ture. Pe tura de zi un salariu de pornire poate fi în jur de 250 de euro, pe tura de noapte un salariu ajunge la 300 de euro. În a treia tură (03:00 – 11:00), pachetul este de 320 de euro. Pe lângă salariu, Gameloft România prezintă, în anunțurile sale de angajare, şi beneficiile oferite. Este vorba despre un pachet de asigurare medicală la clinică privată, bonuri de masă, spaţiu de relaxare (biliard, ping-pong, darts ş.a.), ore de dans şi de kickboxing gratuite sau acces gratuit la terenuri de fotbal şi baschet.
TIMP PENTRU GAMING ȘI TIMP PENTRU… INIȚIATIVE ANTREPRENORIALE
De obicei, realitatea virtuală oferă un cocktail de reacții celor care o încearcă, de la curiozitate la incertitudine, teamă, extaz, emoții, putere… Și, de ce nu, profit celor care investesc în acest domeniu.
Tudor Postolache, Head of Ops în cadrul Amber Studio, afirmă că, la finalul anului 2015, industria de gaming, și aici ne referim la studiourile de gaming din România, generase un venit total în jurul a 140 de milioane de euro.
Studioul independent de gaming Amber Studio împlinește în 2017 patru ani de activitate. Printre cele mai mari proiecte la care au lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels și The Martian. Pe parcursul lui 2015, portofoliul studioului a cuprins proiecte dezvoltate pe platforme precum iOS, Google Play, Android TV, Smart TV, Amazon și Smartwatch (iOS, Android), și nu numai. De asemenea, o parte din cifra de afaceri a fost realizată cu clienți din zona de IT. Proiectele noi livrate de Amber în zona de IT în 2015 au implicat Platform Conversion, Code Development și Full Fledged Development.
CIFRE ȘI OAMENI
Amber Studio a încheiat anul 2015 cu o creștere de 138% a cifrei de afaceri, devenind una dintre companiile românești cu cele mai accelerate creșteri. Odată cu cifra de afaceri, startup-ul românesc a crescut numărul de angajați. Aceștia au participat la programe de training interne, precum: Game Design Training, Leadership pentru juniori: Whylup Open, Programming Internal Training, Arta – Red Brains and Talents și Data Driven Development. O parte dintre ei au participat la diverse workshopuri în afara țării în cadrul Game Developers Conference, în San Francisco și Koln. De asemenea, salariul mediu brut în cadrul companiei a crescut cu 6,3%, raportat la ianuarie 2015.
„Tot ce investește piața în noi investim și noi mai departe în oameni și, astfel, în proiectele noastre și în relația cu clienții. Altfel, nu cred că am fi reușit să avem o creștere atât de rapidă în nici trei ani. Ne axăm foarte mult pe partea de recrutare, dar și pe proiecte speciale, atât pentru noi, cât și pentru piața locală, unul dintre acestea fiind tehnologia VR”.
În Amber lucrează la ora actuală aproape 300 de oameni, iar în cursul anului 2017 probabil vor fi făcute angajări de ordinul zecilor, cel puţin, după cum declară Tudor Postolache. Dorința celor de la Amber este să fie Employer of Choice în industria de gaming, acest lucru însemnând că vor ca nivelul de compensații să fie competitiv, dar mai ales aliniat cu efortul depus de colegi și cu rezultatele muncii lor. „Departamentul de Quality Assurance e principalul driver al businessului, așadar căutăm în permanență testeri. Suntem, de asemenea, în căutare și de programatori, game designers și graphic designers”.
Desigur, au un pachet de beneficii și compensații care include, pe lângă salariu, tichete de masă și programe de bonusare în funcție de performanța individuală și de echipă, servicii medicale într-una dintre cele mai mari clinici private și alte beneficii mai inedite cum ar fi: fructe proaspete în fiecare zi, abonamente la biblioteci virtuale și fizice, acces preferențial la săli de fitness, petreceri, spații de relaxare cu mese de ping-pong etc.
OPORTUNITĂȚI MERITOCRATICE
De fapt, există și programe gândite pentru ca oamenii să promoveze profesional sau, după cum le spun ei, „oportunități meritocratice”. Au, de exemplu, un internship de design în cadrul departamentului de testare în care angajați entry-level au posibilitatea de a accede la o poziție de Junior designer. Iar programele de training sunt împărțite după cum urmează: 1. Programe de dezvoltare a carierei pentru middle managerii departamentului de Quality Assurance, 2. Traininguri interne de game programming și design, 3. Internshipuri interdepartamentale, 4. Game Jam de 24 ore pentru membrii departamentului Creație în urma căruia jocul declarat câștigător a fost dezvoltat pe parcursul anului și publicat, 5. Actualizarea/îmbunătățirea pachetului de beneficii și compensații, 6. Participarea angajaților la diverse evenimente din industrie: GDC US, Dev.Play, ComicCon.
Deși nu există o sumă fixă alocată trainingului per angajat într-un an, reprezentanții firmei investesc în mod constant în dezvoltarea profesională a oamenilor în funcție de nevoile identificate.
Te întrebi, pe bună dreptate, dacă un angajat pasionat în așa măsură de gaming mai are viață personală. „Un om care lucrează deja de niște ani în această industrie a ajuns cu siguranță la un echilibru în ceea ce privește timpul petrecut la birou și cel petrecut cu prietenii și familia”, spune Postolache. „În Amber avem oameni care au pasiuni extrem de variate. Unii dintre ei fac parte din trupe muzicale, fiind vocaliști sau performând la instrumente precum chitară sau tobe, și care susțin concerte chiar în cadrul unor festivaluri renumite de muzică rock. Alții sunt pasionați de sport, de la diverse tipuri de arte marțiale până la șah. Unii sunt realmente talentați la desen, fashion design sau origami. Cel mai ușor de observat însă rămâne pasiunea lor pentru gaming, fie că vorbim despre board games, fie de video games.”
Dintre proiectele mai noi pe care Amber le-a abordat în 2016 se evidențiază câteva jocuri – Inside Out, Zootopia, Finding Dory – de care s-au ocupat pe partea de Creative Services și The Walking Dead: Road to Survival și Wheel of Fortune – proiecte de Quality Assurance. „În 2016 ne-am dublat echipa, așa că am avut nevoie de mai mult spațiu pentru birouri. Ne-am relocat într-una dintre cele mai cunoscute clădiri de birouri din București – Charles de Gaulle Plaza –, unde ocupăm acum două etaje”.
LA KING, OPORTUNITĂȚILE SUNT LA FEL DE DIVERSE
„În acest moment, în industria de gaming din România activează în jur de 7.000 de oameni. La finalul anului 2015, industria de gaming, și aici ne referim la studiourile de gaming din România, generase un venit total în jurul a 140 de milioane de euro”, spune și Horia Bugner, QA Director, King.
Compania King a angajat în ultimele 36 de luni, în medie, peste 30 de oameni anual, având însă și o restructurare la finalul anului 2015. Începând cu 2016 recrutează preponderent testeri, urmare a unei schimbări de viziune legată de biroul local, iar nivelul de salarizare pentru aceștia este sensibil peste nivelul pieței. “Cel mai des căutăm, în ceea ce privește funcțiile, testare și funcții din departamentele de suport“, subliniază Horia Bugner.
Adăugând că pachetul King de beneficii și remunerare se bazează pe niște piloni care au ca scop final un mediu în care angjatul să se simtă confortabil și “care să-i asigure acestuia un echilibru între needs & wants. Astfel, salariul de bază este competitiv, plasându-se chiar peste media pieței. La acesta se adaugă compensații prin diferite programe ce au ca scop includerea angajaților în recompensarea pentru succesul companiei dar și diferite discounturi și facilități, toate într-un mediu de muncă bazat pe conceptul Seriously Playful“.
În departamentul de testare se recrutează doar pentru poziții din primul palier, promovând apoi angajații din aceste echipe în rolurile aflate mai sus în organigramă, atât în biroul din București cât și în alte birouri europene ale King, unde se află acum mai mult de 20 de persoane care au început în departamentul de testare din București. “La King, oportunitățile pe care le oferim sunt la fel de diverse ca și skill-urile oamenilor din cadrul companiei. În timp ce avem câteva programe bine puse la punct pentru subiecte precum leadership-ul, majoritatea dezvoltării personale care are loc în cadrul King este independentă. Asta înseamnă că fiecare dintre angajații noștri identifică niște zone care ar putea fi îmbunătățite, iar noi lucrăm alături de aceștia pentru ne asigura că sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca aceștia să-și atingă scopurile. Deci, fie că vorbim de un nou limbaj de cod, o nouă limbă străină sau o metodă de lucru inedită, avem o echipă dedicată învățării în cardul departamentului de HR“.
În anul 2016, potrivit lui Horia Bugner, nu s-a făcut deloc overtime, politica companiei fiind una construită pentru a respecta angajații, incluzând aici timpul lor liber.
PROPRIUL STUDIO DE JOCURI – NOTIC GAMES
Pe de altă parte, pentru Mihai Sfrijan (foto), de la Notic Games, industria de gaming din România înseamnă pasiune, atât cea personală, cât și cea pe care o vede în oamenii cu care lucrează. Acum un an, Mihai Sfrijan era directorul unuia dintre cele mai de succes studiouri de jocuri din România, King, o filială a gigantului suedez care a creat Bubble Witch Saga sau Candy Crush Saga.
A luat însă decizia de a-și deschide propriul studio de jocuri – Notic Games. Această industrie este caracterizată de creștere continuă, atât ca piață, cât și ca experiență a profesioniștilor și antreprenorilor locali. Și mai înseamnă o șansă ca unele dintre viitoarele povești de succes să fie generate de un start-up local.
„Cred că modul de creștere a industriei de gaming din România cu care am fost obișnuiți până acum (mari companii externe care își deschideau un business local) s-a mai temperat în ultima vreme, în schimb a început să crească numărul antreprenorilor locali, care erau aproape invizibili până acum. Este o schimbare normală, care arată că industria de gaming locală este sănătoasă și pe drumul cel bun. Din păcate nu există foarte mult suport pentru inițiativele locale, astfel încât această creștere este mai puțin accelerată decât ar putea fi”, subliniază Sfrijan.
Notic Games este un start-up, așadar nu au planuri de extindere încă din primul an. În ceea ce privește salarizarea, Sfrijan spune că pachetul salarial într-un start-up presupune o combinație între salariu și un pachet de acțiuni.
„Există întotdeauna scuza cum că «așa e în industria asta», trebuie să te dedici 100%, să ți se pară normale orele de overtime și munca în weekend. Și majoritatea angajaților și angajatorilor acceptă asta, unii pentru că sunt foarte pasionați de ceea ce fac, ceilalți pentru că este convenabil.” El crede că este un lucru nociv, iar angajatorii care continuă să considere acest aspect o normalitate nu fac decât să se autosaboteze pe termen lung. „Fiecare om din industria asta, mai ales dacă este foarte pasionat de ceea ce face, trebuie să aibă o viață și în afara biroului și proiectelor. Nu ai cum să ai succes într-o industrie atât de solicitantă și creativă dacă pui presiune non-stop pe oamenii cu care lucrezi.”
În general, industria IT a fost una dintre cele mai puțin afectate în ultimii ani, angajații din companiile de profil rămânând și acum printre cei mai bine plătiți din piață. Cariera în acest domeniu este ca un fel de traseu pe care poți să îl schimbi sau să-l adaptezi în funcție de motivația ta. La început poate că nu știi foarte bine unde vrei să ajungi sau poate că știi exact… Rămâne de văzut care vor fi provocările pieței în 2017, mai ales în ceea ce privește gamingul.
(acest articol a fost publicat – cu excepția paragrafului referitor la compania King, în ediția pe luna decembrie 2016 a Revistei CARIERE)