România se întoarce la muncă! Guvernul ia în calcul implementarea modelului Kurzarbeit, soluția germană anti-șomaj

Imagine de Engin Akyurt de la Pixabay

Munca cu timp redus & flexibil (Kurzarbeit) presupune un parteneriat între angajatori, Stat și salariaţi, cu avantaje pentru toate părțile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar Statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii. În plus, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din criză.

***

Programul flexibil de muncă, implementat pentru o perioadă limitată de timp, în vederea susținerii companiilor și păstrării locurilor de muncă, a fost unul dintre subiectele supuse dezbaterii în cadrul unei întâlniri organizate, luni, de Ministerului Muncii și Protecției Sociale. În cadrul acesteia, Guvernul a informat partenerii sociali despre intenția de a implementa în România un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) și a solicitat acestora să vină cu propuneri privind aplicarea noii măsuri.

Modelul Kurzarbeit presupune că plata salariului brut se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat, care va acoperi 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.

Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat că această modalitate de susținere a angajaților și companiilor are un caracter de noutate în România, dar a fost aplicată cu succes în țări europene, în special în Germania.

Executivul încearcă să aplice acest sistem de program flexibil de muncă în contextul în care la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru program redus.

Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmărește păstrarea locurilor de muncă, menținerea angajaților ”fideli” obiectivelor companiilor, dar și a celor în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei. De asemenea, se mai urmărește crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajați, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaților și angajatorilor, precum și diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a explicat că este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie, referindu-se la nevoia reală, percepută odată cu declanșarea pandemiei, de a flexibiliza relaţiile de muncă și de a adapta cadrul legal. Ea a atras însă atenția că această măsură se va aplica pe o durată determinată de timp.

Ambasadorul Germaniei în România, Meier-Klodt, a explicat că munca cu program redus și flexibil este un instrument utilizat în Germania încă din timpul crizei din 2008 și care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european.

”Acest model trebuie să găsească forma potrivită în fiecare țară și trebuie să fie adaptat la condițiile particulare din România, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate părțile interesate să fie implicate de la început. Aceasta este o lecție învățată din experiența germană: modelul funcționează dacă toată lumea se implică și dacă toți au încredere în el”, a declarat ambasadorul Germaniei la București.