Timpul de așteptare. Nu încerca să fii productiv!

Se folosește telefonul pentru citit, jocuri sau noutăți de pe Facebook în metrou. Din păcate, până și momentele cu mai puțin de suspans dintr-un film la cinema au ajuns să intre în categoria unui timp de așteptare (dovada o reprezintă ecranele aprinse ale telefoanelor în timpul filmului).

De ce avem nevoie să umplem acest timp de așteptare? Câteva idei:

– Nevoia de a nu pierde ceva “important”. Fie că este o știre, o noutate sau update pe vreo rețea de socializare sau un email important, vrem să fim la curent cu noutățile. Din păcate, consumul exagerat de informație ne face să fim up-to-date în fiecare moment, ratând clipa prezentă așa cum este ea. Această nevoie de a nu pierde ceva important, duce la o dorință de a evada din propria realitate către următoarea postare de pe Facebook sau ultimul mesaj de pe Whatsapp.

– Nevoia de a umple timpul. Orice spațiu gol are tendința să fie umplut. Lasă un colț din camera ta liber și vei găsi în curând o utilizare pentru acesta. Uneori vrem să avem timp liber, iar când îl avem tresărim la o notificare din vreo aplicație. Ciudat nu?

– Plictiseala. Atunci când timpul este umplut cu activități ce distrează (jocuri, rețele de socializare, clipuri comice, TV) sau cu activități ce țin de serviciu (emailul), restul timpului liber se poate transforma în plictiseală. Însă, orice astfel de activitate distractivă se poate transforma în dependență. Poți să vezi această stare în generația mai tânără care nu mai are nevoie de conținut oferit (precum televizorul sau ascultatul muzicii), ci își dorește conținut pe care să-l controleze (jocuri, calculator, telefon). În restul timpului, sloganul general este “m-am plictisit”.

– Nevoia de activitate. Putem fi productivi și în timpul de așteptare. Însă, e ca și cum punctul dintre două propoziții ar avea un rol mai ridicat decât o simplă pauză. De ce nu ar putea timpul de așteptare să fie un timp în care pur și simplu nu facem nimic, astfel încât să ne reconstruim energia și concentrarea (limitate pe parcursul zilei).

Ce poți schimba?

1. Să conștientizezi dorința de a face ceva în timpul de așteptare. De exemplu, în timpul de așteptare îmi place să citesc. Am mai tot timpul o carte cu mine și prefer să citesc. Însă, încep să conștientizez necesitatea de a nu face nimic în acest timp. Motivul este unul simplu: a nu face nimic, a privi pur și simplu călătorii dintr-un metrou, sau privitul pe geam, poate relaxa mintea pentru concentrarea necesară ulterior. Dacă în cazul tău, acest lucru înseamnă să-ți deschizi automat telefonul atunci când ai de așteptat, conștientizează motivul pentru care ai scos telefonul din buzunar. Plictiseală? Curiozitate? Un mesaj ce-l aștepți?

2. Elimină notificările și comunică mai eficient. Dacă folosești Whatsapp, știi că funcționează pe același principiu ca emailul, însă la un nivel mult mai rapid. Adică, transmiți mesajul și “aștepți” un răspuns. Ei bine, în timpul așteptării tale de a primi un răspuns, e posibil să-ți deschizi de mai multe ori telefonul. Acest lucru se transformă într-un automatism despre care în curând nici nu-ți vei mai da seama. Dacă ai notificări, cu siguranță timpul de așteptare va fi umplut din start și vei crea alți timpi de așteptare chiar și când nu e cazul. Dacă ai ceva de transmis, folosește apelarea telefonică (am scris un articol pe acest subiect aici). Am un prieten care, de fiecare dată când îi scriu un email, mă sună, simplificând astfel comunicarea și completând-o cu noutăți despre alte activități.

3. Umple “golul” timpului de așteptare cu un mic răgaz pe care ti l-ai luat. E ca o pauză de la zgomotul zilei și agitația activităților. Vei vedea că doar câteva minute în care să conștientizezi mai bine unde te afli te vor ajuta foarte mult. O idee dată de Andy Puddicombe, fondatorul aplicației de meditație Headspace, este să fii într-o stare de atenție conștientă pe tot parcursul zilei. Poți să-ți urmărești respirația în acest timp de așteptare.
Avem nevoie să fim mai productivi. Însă, avem nevoie și de pauze. Profită de timpul de așteptare. E pauza ta în mijlocul unei zile aglomerate.

Costin Ciora este Consultant în Productivitate și lector universitar doctor la ASE București. Este autorul cărții „Analiza performanței prin creare de valoare” și co-autor la numeroase articole de profil academic pe subiectul analizei economico-financiare. După mai bine de 7 ani de cercetare în mediul academic și 6 ani de antreprenoriat, Costin se concentrează în prezent pe studierea productivității individuale, intrucât după spusele sale, nivelul de productivitate al angajaților determină performanța organizațională. Este Digital Certified Coach și prin intermediul programelor sale de productivitate, contribuie la identificarea tiparelor care conduc la scăderea productivității, precum și la soluții pentru transformare. Află mai multe despre Costin Ciora pe site, pe pagina de Facebook sau pe Profilul de LinkedIn.