Cercul vicios al epuizării (II). Sănătatea holistică organizațională, o abordare modernă a muncii cu impact și sens
În noua eră a muncii, interconexiunea între binele individual și al echipei este mai evidentă ca niciodată. De aceea, sănătatea organizațională necesită o abordare modernă, care să nu se mai limiteze doar la aspectele fizice ale sănătății angajaților, ci să se extindă și asupra dimensiunilor psihologice și emoționale ale vieții profesionale. Și e normal, având în vedere că petrecem din ce în ce mai mult timp din zi și din viață la serviciu, iar impactul muncii asupra sănătății noastre a crescut considerabil.
În acest sens, vara trecută, Institutul de Sănătate McKinsey chiar a realizat un studiu extins, analizând percepțiile a 30.000 de angajați din 30 de țări cu privire la sănătatea lor mentală, fizică, spirituală și socială în contextul locului de muncă. Ei bine, studiul a relevat că mai mult de o treime dintre respondenți au raportat epuizare, subliniind impactul critic pe care starea de bine la locul de muncă îl are asupra productivității și angajamentului organizațional.
Așadar, ce ar trebui să includă această nouă abordare a bunăstării și cum pot angajatorii să asigure un mediu de lucru în care fiecare individ să se simtă parte integrantă a unei echipe și a unei misiuni care să îl împlinească și să dea sens muncii sale? Explorăm această nouă realitate organizațională cu dr. Gabriela Florea, medic generalist, terapeut cu o experiență de peste 14 ani în practicarea terapiei CranioSacrale și Eliberării SomatoEmoționale® metoda Upledger, doctor în filosofie (metacogniție și medical humanities).
N.R. Precizăm că aceasta este a doua parte a discuției noastre despre epuizare și sănătatea holistică organizațională. Dacă nu ați citit prima parte, vă recomandăm să o faceți pentru a înțelege contextul complet: Cercul vicios al epuizării (I): O abordare holistică propusă de dr. Gabriela Paula Florea
Să ne întoarcem în cabinetul dumneavoastră. Cum reflectă rezultatele acestui studiu internațional situația din România în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea angajaților, din perspectiva experienței și observațiilor dumneavoastră?
Deși nu există date specifice pentru România, rezultatele studiului sunt extrem de relevante și pentru contextul nostru local. Cerințele ridicate și presiunea de la locul de muncă contribuie în mod semnificativ la burnout și la scăderea bunăstării angajaților români. De asemenea, dificultatea în echilibrarea vieții profesionale cu cea personală, gestionarea stresului și menținerea sănătății mentale și fizice sunt provocări comune atât la nivel global, cât și local.
Poate interveni un medic generalist pentru a sprijini angajații care se confruntă cu burnoutul și epuizarea la locul de muncă?
În primul rând, un medic generalist poate oferi consultații și evaluări medicale pentru a identifica simptomele fizice și mentale ale epuizării. Poate recomanda modificări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate, o alimentație sănătoasă și tehnicile de relaxare. De asemenea, poate orienta pacienții către terapii complementare sau consiliere psihologică. Este esențial ca medicul să colaboreze cu angajatorii pentru a implementa programe de bunăstare la locul de muncă și pentru a educa angajații despre importanța gestionării stresului.
Pot terapia craniosacrală și alte terapii complementare să contribuie la reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății angajaților într-un mediu corporativ?
Prin definiție, terapiile complementare pot contribui semnificativ la reducerea stresului prin perspectiva holistică din care acestea văd persoana. Terapia CranioSacrală oferă acest efect în mod particular, deoarece aduce și componenta de Eliberare SomatoEmoțională® ce poate fi încadrată ca o abordare psihosomatică. Prin tehnicile terapiei CranioSacrale se urmărește echilibrarea sistemului nervos cu efecte asupra îmbunătățirii calității somnului și a capacității de concentrare, printre altele. Practic, ce se întâmplă este dezvoltarea și aducerea la nivel conștient a unei abilități cognitive intrinseci umane, aceea de a „metacogniza”, adică de a ne gândi gândirea, de a evalua și regla felul în care gândim pentru a face ajustările necesare astfel încât să fim eficienți în scopurile pe care ni le propunem.
Dacă punem problema în mod pragmatic, în mediul unei companii, încurajarea angajaților de a urma o formă de terapie care vizează sănătatea holistică poate duce la îmbunătățirea randamentului angajaților, reduce absenteismul și crește productivitatea. Tipul de terapie holistică recomandată depinde, bineînțeles, de fiecare persoană în parte.
Ce măsuri sau strategii recomandați pentru a sprijini sănătatea și performanța angajaților în acest moment de tranziție către următorul sezon, toamnă-iarnă?
Coroborând datele din studiu și cercetarea mea din ultimii ani privind metacogniția și sindromul de epuizare în rândul medicilor, consider extrem de importantă antrenarea acestei capacități a noastre de gândire a propriei gândirii prin programe specifice la nivel de companie, în orice moment al anului. Rolul unei formări în acest sens constă în crearea unei independențe cognitive la care orice om poate ajunge, astfel încât să-și poată regla în mod conștient procesele cognitive care îl conduc către epuizare, fie aceasta mentală, fizică sau emoțională. Odată ajunși la un nivel de autoreglare mentală și comportamentală constructive, atât performanța individuală cât și cea în echipă vor înregistra un progres..
În plus, acest studiu vine cu un mesaj pe care îl cunoaștem încă de la începuturile medicinei: rolul esențial al sănătății holistice. Prin extensie, aș adăuga și conceptul de sănătate holistică a companiei care presupune însumarea sănătății persoanelor din cadrul companiei. Cu cât compania are mai mulți angajați sănătoși, cu atât este mai „sănătoasă”, deoarece mediul este creat de cei care lucrează pentru aceasta. Este important ca atât angajatorii cât și angajații să colaboreze pentru a implementa strategii eficiente de reducere a stresului și de îmbunătățire a sprijinului reciproc, pentru a crește bunăstarea generală, atât la nivel individual cât și în termeni de echipă.
Deoarece sănătatea nu reprezintă doar absența unei boli, ci este măsurată și prin starea de bine (wellness/wellbeing) , este important să fie adoptate măsuri și strategii care să sprijine performanța angajaților prin monitorizarea nu doar a sănătății, ci și a acestei stări de bine. Acest lucru poate fi realizat cu ușurință prin organizarea unor controale medicale periodice pentru a evalua starea de sănătate a angajaților, promovarea unui program regulat de exerciții fizice pentru a menține forma fizică și a reduce stresul, oferirea de sesiuni de educație privind gestionarea proceselor mentale și metacognitive, tehnici de relaxare și nutriție sănătoasă, asigurarea unui mediu de lucru ergonomic și confortabil pentru a reduce riscurile de probleme musculo-scheletale, și, nu în ultimul rând, promovarea și încurajarea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală prin politici de lucru flexibil și suport pentru angajați.
Să rămânem la această abordare modernă – sănătatea holistică organizațională. Cum credeți că ar trebui să acționeze companiile în perioada estivală pentru a valorifica beneficiile verii și pentru a se pregăti adecvat pentru tranziția către toamnă?
Precum reiese și din studiu, companiile joacă un rol important în ghidarea angajaților către un anumit tip de comportament. Odată conștientizat acest rol, pot fi gândite intervenții organizaționale, de echipă, la nivel global și individual, care abordează cerințele și factorii de sprijin ce îmbunătățesc sănătatea holistică a angajaților. Concret, acest lucru ar presupune oferirea unui program de lucru flexibil, prin care angajații să se bucure de activitățile estivale. Să fie implementate programe de wellbeing, care ar presupune activități în aer liber, tehnici mindfulness sau alte forme de relaxare mentală și fizică. Alte recomandări ar presupune încurajarea angajaților să își ia concedii planificate pentru a preveni epuizarea prin predictibilitate, adică proiectarea mentală către un viitor cunoscut care cuprinde și o perioadă de timp liber, planificat; să fie menținută o comunicare deschisă cu angajații pentru a înțelege nevoile și preocupările acestora și pentru a le oferi sprijinul necesar. Nu în ultimul rând, proiectele și sarcinile pentru toamnă să fie planificate din timp, astfel încât tranziția de la o stare mentală de concediu la una de lucru să fie cât mai ușoară – din nou, este vorba despre setarea mentală pentru predictibilitate, prin planificare, pentru a fi pregătiți mental. Dacă mintea obosește din ceva, cu siguranță imprevizibilitatea și incertitudinea sunt printre factorii de risc în acest sens.
Foto: freepik.com
Acest articol este preluat din ediția print a
Revistei CARIERE nr. 291.
Pentru abonare, click aici
