Un procent de 15% dintre angajatii romani ar actiona imoral pentru un salariu mai mare sau pentru o promovare, adica ar alege sa ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor si colaboratorilor, sa furnizeze informatii false echipei de management si/sau sa induca in eroare auditorii sau organismele de reglementare si control, informează wall-street.ro. 

Românii au o percepţie pozitivă asupra schemei de salarizare, iar beneficiile salariale sunt parte importantă a motivării angajaţilor. Un studiu IRES, comandat de Up România arată că pe lângă beneficiile salariale deja cunoscute, angajaţii români şi-ar dori şi tichete de sport sau culturale. 

În 2015, comparativ cu 2014, costul orar cu mână de lucru a crescut cu 2% în UE în timp ce în cazul României a înregistrat o creștere de 8,2%, un avans mai mare (15,2%) fiind înregistrat doar în Marea Britanie. 

În urmă cu zece ani, Genpact deschidea primul său centru din România, la Bucureşti. La momentul respectiv, industria de outsourcing se afla în prima etapă a dezvoltării pe plan global, iar la noi, a crescut odată cu toate companiile care au investit și au ales să deschidă birouri aici. La nivel internațional, domeniul outsourcing-ului nu era pe deplin înțeles – și nici direcția în care urma să se dezvolte.

Sute de mii de poziţii sunt disponibile în această perioada pentru românii care îşi doresc un loc de muncă în străinătate, iar salariile în unele domenii urcă la câteva mii de euro. wall-street.ro îţi prezintă o serie de oferte de muncă, în top clasându-se poziţia de dansatoare în Grecia, remunerată cu 6.000 de euro, potrivit site-ului de recrutare Tjobs.ro. 

Anul trecut mi-a căzut în mână primul volum publicat de Dorin Bodea, „Românii un viitor previzibil?”. M-a atras capitolul dedicat „feedback-ului” la români şi mi-am dorit să îl cunosc.

Lucrurile s-au legat uşor şi mi-a făcut plăcere să particip la următorul studiu, care a stat la baza volumului „Valorile angajaţilor români”.

Angajații români manifestă o atitudine de obediență față de superiori și încearcă să aibă o relație stânsă cu un singur manager, care să îi protejeze la locul de muncă, evitându-se astfelexprimarea opiniilor, care sunt diferite de cele ale superiorilor, reiese din cea de-a treia ediție a Raportului de Țară „Overview on the Romanian Business Environment” realizat de consultanți de la AIMS.

Multe organizaţii de pe piaţa internă recurg la presiunea autorităţii formale pentru conducerea angajaţilor, ignorând resursele de motivare intrinsecă pe care românii le au, mult peste media ţărilor occidentale. În mod previzibil, angajaţii români au comportamente care se subsumează culturii naţionale. Doar că în mediul corporatist a apărut un tip de cultură care îmbină cutume locale cu precepte globale de leadership şi management. Unele combinaţii produc efectele scontate, altele, exact pe dos.