Magurele
-
Parteneriatul strategic dintre România şi Franţa intră într-o nouă etapă. Preşedintele francez François Hollande a făcut o vizită oficială în România, însoţit de 30 de oameni de afaceri din Hexagon. François Hollande a fost la Cotroceni, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, a vizitat laserul de la Măgurele, un proiect major de cercetare realizat în cooperare de către cele două ţări şi a inaugurat, la Ghimbav, uzina de elicoptere Airbus. În ce domenii ar putea veni cele mai multe investiţii franţuzeşti. -
Mai presus ca laserul nu e decât fiinţa umană
„În anul doi la Fizică, studiam electronul, dar nu aveam o intuiţie clară a ceea ce este el. Discutam cu colegii, încercam să mă lămuresc. E ca o mămăligă? Ca o bilă? Cu cât vrei să fii mai precis în fizică, cu atât lucrurile se complică. În anul cinci, toată lumea vorbea despre fotoni. Domnule, sunt eu tâmpit? Eu nu înţeleg ce este fotonul.”
-
Laserul de la Măgurele relansează cercetarea românească
Şantierul de construcţie a celui mai puternic laser din cadrul proiectului ELI-NP de la Măgurele a fost inaugurat în această vară. Cum s-a pornit în această aventură a ştiinţei şi cu ce au convins românii că pot duce la bun sfârşit un proiect unic în lume, în valoare de 300 de milioane de euro, aflăm de la Dr. Nicolae Zamfir (foto), Directorul Institutului „Horia Hulubei”. În câţiva ani, în România, pe platforma de la Măgurele, ar trebui să funcţioneze un laser cu o putere de câteva zeci de ori mai mare decât a oricărui altuia din lume. Folosirea lui va permite realizarea unor cercetări de vârf în fizica nucleară, medicină, ştiinţa materialelor, biochimie, astrofizică şi nu numai. Vor exista instalaţii radiologice de două tipuri: cu lumină laser, vizibilă, şi cu lumină invizibilă, care este radiaţie gamma.
-
Gap-ul dintre mediul ştiinţific şi cel economic: Invenții care rămân uitate în sertare
An de an, în cea de-a patra vineri din septembrie, în peste 300 de oraşe din Europa se sărbătoreşte „Noaptea Cercetătorilor”. Motivul acestei mobilizări este elucidarea misterului legat de ceea ce fac, de fapt, oamenii de ştiinţă. Printre activităţi se numără vizitele ghidate în laboratoare, experimentele interactive şi prezentările ştiinţifice adaptate publicului larg.
Recomandările editorilor
-
Cercetătorii au descoperit ce îi entuziasmează pe angajați în legătură cu AI
Oamenii devin entuziasmați de AI atunci când simt că aceasta le oferă oportunități de creștere și nu le amenință locul de muncă. Concluzia apare într-un nou studiu care scoate la iveală factorul care poate schimba complet modul în care angajații privesc inteligența artificială. -
Metode simple ca să te asiguri că ți se înțelege tonul în scris
Comunicarea în scris lasă mult loc pentru interpretare. Fără gesturi, voce sau expresii faciale, mesajele pot fi percepute mai dure, mai urgente sau mai critice decât intenționezi. De aceea, tonul nu e un detaliu cosmetic, ci o parte foarte importantă din modul în care lucrezi cu oamenii. -
De la „buhuhu” la partener de lucru: cum arată adopția AI în companiile din România
Cum arată adopția AI în companiile din România a fost o altă temă de dezbatere în cadrul celei de-a treia ediții a evenimentului HR Insights Forum, organizat în luna octombrie de AFSRU. -
Articol susținut de DAAS EPTA RomaniaDaniel Santa, directorul Brașov Running Festival: Nu avem cum să ne dezvoltăm ca societate fără sport și fără cultură
După pandemie, când a aflat, dintr-un clip al unei firme de echipament sportiv, că generația copiilor de acum e prima generație care are o speranță de viață mai mică decât cea a părinților lor, a simțit că trebuie să contribuie la schimbare.