De cele mai multe ori, cartile din domeniul literaturii de business si auto-dezvoltare pleaca de la o presupunere aparent justificabila – si anume ca cei care le citesc au nevoie de succes, fie ca e vorba de rezultate mai bune in vanzari, in comunicarea si relationarea cu ceilalti sau in activitatea de manager; elementul aparent paradoxal in cartea lui Goldsmith este chiar inversarea acestei presupuneri – si anume, ca in realitate, un numar semnificativ de oameni au atins un nivel de succes, insa isi doresc mai mult si simt ca au atins un aparent plafon de dezvoltare.