Polonia si-a propus sa construiasca un nou canal la Marea Baltica pentru a ocoli portiunea de coasta, aflata sub controlul Rusie. Potrivit publicatiei britanice The Telegraph, Varsovia incearca, astfel, sa scape de dependenta fata e vecinul sau.
Polonia a reușit să atragă de la UE 6 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru construirea de autostrăzi, care au ajutat economia țării și au contribuit la reducerea decalajului față de economiile occidentale. Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale și de coeziune, în perioada 2007-2013, cu alocari de 67,3 miliarde de euro, astfel că se opune oricărei reduceri a viitorului buget al UE.
Colectarea şi cheltuirea eficientă a banului public rămân pentru România un deziderat greu de atins, după 22 de ani în care filosofia fiscală a căpătat nuanţe suprarealiste, tradiţional politice. Într-un moment în care economia românească gâfâie şi cere sprijin pentru a reveni pe plus , vedem cum finanţele publice încercă să controleze o evaziune fiscală galopantă sau un proces de colectare a taxelor şi impozitelor încă foarte deficitar. Pentru o parte din aceste probleme, Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal – propune o serie de soluţii, toate încadrându-se în liniile pragmatice ale altor ţări care au reuşit să doboare astfel de „dragoni economici”. Opiniile sale, personale sau parte a poziţiilor emise de Consiliu, se lovesc şi vor continua să întâmpine rezistenţă din partea unor tabere atrase de mirajul câştigării de votanţi. Progrese s-au mai făcut în anumite direcţii, însă prea mici pentru un stat cu pretenţii de actor european de seamă.
Recent am dat peste o carte ambițioasă care se numește “Următorii 100 de ani”. Autorul ei, George Friedman, este nimeni altul decât analistul de la Stratfor, celebrul portal unde se discută cele mai importante evenimente politice externe din lume. Respectat de analiști, militari și politicieni, Friedman este unul dintre cei mai cunoscuți strategi ai planetei.
Concluziile studiului GfK „Climatul de consum în Europa“ pentru al patrulea trimestru al lui 2011 arată că noile pachete de salvare, nesiguranţa privind modul în care situaţia va progresa în Grecia, Italia şi Franţa, şi perspectivele mai slabe de creştere economică în 2012, măresc anxietatea consumatorilor europeni.
Angajatorii se confruntă cu o problemă majoră - deficitul de talente, în ciuda nivelului ridicat al şomajului înregistrat pe parcursul perioadei de recuperare lentă pe care a traversat-o piaţa muncii la nivel global. Peste unu din trei angajatori la nivel global recunosc că aceasta este o problemă cu care se confruntă în prezent. Pentru a se menţine competitive, organizațiile trebuie să-şi extindă capacitatea de a atrage personal talentat din afara graniţelor şi de a gestiona cu succes ceea ce evoluează cu paşi mari către o forţă de muncă fără frontiere.
Angajatii cu norma intreaga din Romania au lucrat anul trecut 41,3 ore pe saptamana, cel mai ridicat nivel din UE, unde media este de 39,7 ore, si mai mult decat in tari precum Germania sau Marea Britanie, in timp ce la polul opus se situeaza finlandezii cu 37,8 de ore pe saptamana.
Starea de spirit a consumatorilor din multe tari ale Uniunii Europene a inregistrat, pentru prima data de la declansarea crizei economice si financiare, o imbunatatire, in ciuda nesigurantei create de discutiile privind pachetul de salvare a Greciei, potrivit studiului GfK despre climatul de consum in Europa.
