Ședințele reprezintă un element central în viața organizațională, dar, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot deveni consumatoare de timp și surse de frustrare.

Pentru multe echipe, ședințele au devenit sinonime cu pierderea timpului. Agenda e plină de întâlniri în care se repetă aceleași informații, iar participanții ies cu impresia că ar fi putut rezolva lucrurile mai rapid pe

În multe echipe, deciziile aparent închise revin ciclic în discuție. Uneori, pentru că nu au fost bine comunicate. Alteori, pentru că nu există o formă clară în care au fost documentate. Această ambiguitate consumă timp,

Desfășurat online în zilele de 21-23 septembrie 2021, CIO COUNCIL VIRTUAL SUMMIT – A IX-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației CIO Council România, „DIGITAL POWER. THE WORLD IN ACTION”, a reconfirmat că rolul executivilor

În Romania, 1 din 10 persoane este afectată de depresie. Peste 50% dintre persoanele care suferă de depresie nu știu că au această afecțiune și mai puțin de 30% ajung să se trateze. De cele

Fie că își dau sau nu seama, mulți manageri pierd timp prețios cu ședințele. Într-o organizație funcțională, aceste întâlniri n-ar trebui să ocupe mai mult de 10% din timpul de lucru, consideră Josh Lowy și

La nivel mondial, tot mai multe firme au scăzut durata săptămânii de lucru la patru zile. Încet, încet, modelul începe să se extindă însă și la marile corporații. Recent, gigantul Microsoft a implementat în cadrul

Andrew Mellen, autor al cărții ”Unstuff your life!”, este supranumit ”cel mai organizat om din America”. El ne spune care sunt hoții de timp și cum îi putem alunga.
1. Întreruperile: La fiecare 10 minute

În anumite momente ale carierei noastre, precum în viața de toate zilele, ne confruntăm cu situații ce sunt în afara controlului nostru. Ceea ce nu poate fi schimbat, se recomandă a fi acceptat. Nu neapărat resemnat. Uneori nici nu facem legătura între evenimentele de zi cu zi și starea noastră psihică. Abia când apare durerea fizică sau o boală reușim să acceptăm că ceva nu e în ordine și că trebuie corectat. Prin furie, panică, negare sau izolare reacționăm constant, însă fără a căuta și înțelege cauza și soluția.

“Nimic nu ne aparţine, doar timpul“ , spune Seneca…O lume pragmatica cere tot mai mult o aliniere a consistenţei şi o eliminare a formei fără fond. Focusul prea intens pe formă, ne depărtează de la esenta lucrurilor;investim prea mult în formă şi luăm de la fond, nu reuşim sa ne accesam rezervorul creativitatii si nici  să captăm şi implicăm sinergic auditoriul. 

Ședințele sunt asasinul numărul 1 al productivității, conform mai multor studii desfășurate atât în SUA, cât și în Europa. Situația din România nu este departe de rezultatele acestor cercetări.

Şedinţele eficiente, care au sens pentru angajaţi, o finalitate concretă și nu reprezintă o pierdere de timp, ci un câştig pentru participanţi, sunt un mit organizaţional? 

Nu prea dese, nici prea lungi și mai ales- la obiect. Așa ar trebui să fie ședințele pentru a da rezultate și a nu consuma prea mult din timpul echipei. Săptămâna trecută am aflat recomandările lui Octavian Pantiș (Qualians) și Anca Florea (Trend Consult) despre Cum să nu pierzi timpul în ședințe. Astăzi vă propun sfaturile Cosminei Noaghea, Senior Consultant / Business Psychologist, HART Consulting.

Mulți dintre manageri se plâng că petrec prea mult timp în ședințe. N-au mari șanse să scape de ele nici în 2016, dar pot măcar să le facă mai productive, prin respectarea unor reguli simple. De fapt, nu trebuie decât să noteze și să transmită mai departe ce s-a discutat și apoi să verifice dacă au fost îndeplinite deciziile luate în ședință. Cum ar trebui să arate aceste notițe, când ar trebui trimise și cui, dar și alte sfaturi practice au fost prezentate de consultantul Paul Axtell, autorul unei cărți recent apărute în SUA- Meetings Matter: 8 Powerful Strategies for Remarkable Conversation, într-un articol pentru Harvard Business Review.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Tocmai ai preluat conducerea unei echipe existente de la alt lider, cu care oamenii din echipă se obişnuiseră, şi s-ar putea să te simţi cam descurajat când te gândeşti la ceea ce te aşteaptă. S-ar putea ca modul în care reacţionează oamenii la noile tale procese – sau la stilul tău de lucru cu subordonaţii –  să te facă să te simţi de parcă ai fi mama vitregă cea afurisită ce a dau buzna în vieţile lor, care până de curând erau fericite. Echipa ta a fost înainte echipa altcuiva. Oamenii au căpătat şi şi-au înrădăcinat nişte obiceiuri reacţionând la preferinţele fostului lider. Ajustarea acelor obiceiuri va fi dificilă, dar poţi să procedezi în aşa fel încât tranziţia să fie mai uşoară pentru voi toţi. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

La firma de consultanţă în care a lucrat înainte, Karla Martin – acum directorul Google pentru strategia de afaceri globală – a văzut cum, de fiecare dată când firma câştiga un client important, unul dintre partenerii din firmă îi oferea altcuiva, în mod repetat, rolul principal în servirea clientului: unui bărbat alb care îi fusese subordonat Karlei într-un proiect pe care ea l-a condus şi care a adus firmei nişte reduceri de costuri masive. „Partenerul acela pur şi simplu nu a putut să-şi amintească faptul că a fost conducerea mea, munca mea – ajutată, bineînţeles, de oamenii din echipă şi de acel bărbat (o să-l numim Jim) – şi că eu fusesem cea care l-a angajat pe Jim şi l-a promovat, în timp ce conduceam proiectul”, spune ea. „Privindu-mă drept în ochi, el zicea: «De ce nu-l punem pe Jim să se ocupe de clientul acesta nou? A făcut o treabă aşa de minunată cu proiectul acela de reducere a costurilor». 

Resursa cea mai preţioasă a unui lider nu este timpul. Este atenţia concentrată. Tot ceea ce face timpul este să treacă, dar atenţia concentrată este cea care determină lucrurile să se întâmple. Atunci când suntem în stare să ne adunăm şi să ne direcţionăm atenţia spre o anumită sarcină sau interacţiune, putem avea un impact semnificativ într-un interval minim de timp. Dar atunci când nu suntem în stare să ne aducem atenţia asupra lucrului de care ne ocupăm sau pe care-l  avem de făcut în acel moment, chiar dacă am avea tot timpul de pe lume, şi tot ne-ar fi insuficient.

Există companii în care toată lumea este de acord în ceea ce privește anumite probleme organizaționale sau acțiuni, dar nimic nu se schimbă sau în care „ședințe importante” se amâna la nesfârșit printr-un consens tacit și entuziast al celor care ar trebui să participe. Recunoașteți acest tip de organizații? Sau, mai rău, lucrați în astfel de organizații?

Printr-o metodă inovatoare, șase licee care au avut rezultate slabe la BAC în 2011 au curajul să caute soluții în propria ogradă. Proiectul, bazat pe coaching de echipă și voluntariat, îi provoacă pe elevi, profesori și părinți să lucreze împreună pentru rezultate mai bune.

Majoritatea inovatiilor in cadrul unei organizatii vin intr-un mod natural, de la angajatii direct implicati in activitatea respectiva, si nu de la management sau in urma unor sedinte sau procese special create care sa stimuleze creativitatea. Pentru a beneficia de acest aspect, organizatiile trebuie sa ofere un cadru care sa stimuleze comunicarea si sa incurajeze angajatii sa-si expuna ideile, chiar si atunci cand vin in contradictie cu parerile exprimate de manageri.