Învățatul de acasă, noua normalitate în pandemie. Avantaje și dezavantaje
Pandemia provocată de noul coronavirus ne-a obligat să regândim totul. Criza sănătății s-a transformat rapid într-o criză care a afectat dramatic aproape toate aspectele vieții de zi cu zi, de la muncă la petrecerea timpului liber și călătorii. Nici sectorul educației nu a fost ferit de consecințe. Luni întregi, școlile, liceele și universitățile și-au închis porțile, iar cursurile online au devenit noua normalitate. În acest context, întrebarea care stă pe buzele tuturor vine firesc: este eficient învățatul de acasă?
Lavinia Țânculescu-Popa, Lect. univ. dr. la Facultatea de Psihologie – UHB, Membru în comitetul director al APIO, Președinte ales al Societății Române de Analiză Jungiană, afirmă că învățatul are două componente: studiul individual și studiul în clasa tradițională, iar pentru ca acest proces să fie complet, este obligatoriu să existe amândouă tipurile. „Există acel schimb de păreri în zona de învățat în grup, în clasă este posibil acest lucru, acasă, nu prea. Este esențială învățarea din experiența altora de învățare. Nu numai prin experiența ta de învățare.
În același timp, trebuie să știm că există mai multe tipuri de învățare. Introvertiții învață într-un fel, extrovertiții, în alt fel. Mai există stiluri de învățare bazate pe rațional, pe emoții, pe antreprenoriat, pe descoperire etc. Nu putem să le tratăm otova. Unii dintre noi suntem mai potriviți pentru învățarea de acasă, singuri. Sunt personae autodidacte care învață excelent din tutoriale și sunt alții pe care poți să îi duci în cinci școli tradiționale și nu învață”, explică Lavinia Țânculescu.
Însă specialista avertizează că se învață foarte mult din interacțiunea cu ceilalți și nu se poate avea pretenția ca un demers de învățare complet să aibă loc doar acasă. „Mai ales într-o situație de genul MBA, unde învățământul este la un nivel avansat. Oamenii care urmează astfel de cursuri nu sunt începători, ei nu trebuie să deprindă cunoștințe de bază. Aceștia au nevoie de învățarea prin experiență, prin cunoașterea celorlalți”, consideră ea.
Studiul de acasă îți permite să ai propriul ritm
Un avantaj al învățatului de acasă, susține Lavinia Țânculescu, este faptul că poți avea ritmul dorit. „Sunt unii oameni care învață mai lent decât alții, au nevoie să-și repete anumite lucruri, să recitească niște elemente de mai multe ori. Acest lucru nu este posibil în clasa tradițională. În plus, învățatul de acasă îți permite să abordezi diferite tipuri de materiale – video, dicționare, nu numai ceea ce primești, se poate apela și la surse secundare, nu doar la cea primară. Asta văd ca principal avantaj al învățatului de acasă: personalizarea. Adică ritmul pe care îl poți adapta când înveți de acasă sau singur”, este de părere specialista.
Ce facem cu cei care au profitat de pandemie ca să obțină mai ușor o diplomă
Sunt voci care susțin că foarte mulți au profitat de perioada pandemiei și de faptul că se țin online atât orele, cât și examenele, pentru a urma diverse cursuri și a reuși să obțină mai ușor diploma de la finalul acestora. Însă profesorii susțin că abordarea este greșită. Poate că se vor alege cu diploma, dar aceasta le va fi cel mai probabil inutilă.
„Poate că este mai ușor de obținut diploma, dar nu înseamnă că este mai ușor de parcurs. Când vrei să faci un curs serios, trebuie să te implici, nu ai cum altfel. Este o diferență majoră între a vrea să faci un curs și a mima că faci unul. Eu sunt profesor la Universitate și nu am permis niciunui student să participe la cursuri cu camera închisă, putea să facă acest lucru ca simplu audient, dar nu obținea și prezența decât dacă avea camera deschisă și răspundea la ore, era activ și implicat, au avut de făcut studii de caz și de dat examene, toate cu camera deschisă. E adevărat că depinde și de profesori, sunt și cadre didactice care au lăsat-o mai ușor și nici chiar ele nu și-au dat drumul la camere. Eu nu doar că am ținut camera deschisă, dar am înregistrat cursurile, le-am dat tuturor participanților și am avut pretenția ca toți să treacă prin ele”, explică Lavinia Țânculescu.
Timpul economisit cu drumul la cursuri nu este benefic Mulți s-au gândit că un avantaj major al învățatului de acasă este economia de timp. Nu s-a mai irosit timp prețios în trafic până la școală și au putut investi aceste ore studiului.
„Nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Este o prostie. Pentru a intra în modul de învățare trebuie să ai o ieșire dintr-un alt mod. Dacă, de exemplu, faci mâncare și după aceea încerci să înveți, nu ești în ceea ce se numește «pasaj».
Nu treci dintr-o stare în alta decât printr-un pasaj. Mă duc la școală. Mă pregătesc mental că acum mă duc la școală. Intru mental în rolul ăla. Trebuie timp pentru asta. Nu mă duc din bucătărie în sufragerie și am sentimentul că am și intrat în stare. Acesta este marele dezavantaj de a lucra de acasă, a învăța de acasă. Nu poți să faci baleiere atât de rapidă între roluri. Nu e normal. Ești mereu în același rol, rolul omului de acasă, al omului casnic. Nu ești în rolul omului de la serviciu, de la cursuri. Oricât mi-ar plăcea să spun altfel, nu sunt de acord”.
Care este motivația pe care o ai pentru a te înscrie la un curs online?
Lavinia Țânculescu le recomandă celor care aleg să se înscrie la un curs online să-și dea un răspuns sincer la întrebarea: „«De ce am ales să fac asta, care este motivația pentru care am luat această decizie?». Să aibă o diplomă? Ok. Dar ar trebui să se gândească pe termen mai lung. Pentru că deși o să aibă ceea ce și-au dorit, și anume o diplomă, nu știu cât o să le fie de folositoare atunci când vor fi întrebați ce știu să facă. Ce informații au, cum s-au implicat. Într-o facultate, sunt 10% care sunt interesați și cu adevărat implicați. Tot aceștia (cei 10%) au rămas interesați și în pandemie de cursuri, nu li s-a schimbat mentalitatea. Ei au stat cu camerele deschise și au fost activi. Și mai este ceva important. Am un atelier de practică profesională. Mulți studenți voiau să facă practică profesională mergând, în același timp, la job. Și i-am întrebat cum pot să facă, concret, practica fiind în altă parte. Trebuie să fii doar la job sau doar la practică. Eu le-aș spune tuturor că trebuie să dea spațiu suficient atât muncii, cât și învățării, nu să își bată joc de ele, pentru că nu ajung să mai facă bine nici munca și nici studiul”, conchide Lavinia Țânculescu.
„Modelul învățării de la distanță vine cu frustrare și surmenare”
Pavel Cerbușca, doctor în pedagogie, a scris în „Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență” faptul că modelul învățării de la distanță vine cu mai multă frustrare și surmenare pentru toți actorii educaționali, pentru că lipsesc cadrul rigid al școlii și metodele de control asupra elevilor. „Deși această stare a consolidat autonomia elevilor mai conștienți, dar, pe de altă parte, a demonstrat necesitatea reformării radicale a educației, în situația când elevii mai puțin responsabili ignorau deschis sarcinile profesorilor. Aceasta demonstrează faptul că profesorii trebuie să-și regândească rolul de ghid și facilitator, pentru o învățare autentică, să utilizeze strategii interactive de învățare pentru a-i motiva pe elevi să învețe fără frică, monitorizarea strictă a implicării și un control rigid. Astfel, cadrele didactice au pus accent pe învățarea prin descoperire, combinând eficient instrumente digitale și non-digitale, propunând diverse sarcini creative și fișe de lucru pentru elevi. Este necesar de dezvoltat învățarea personalizată, care presupune umanizarea întregului sistem educațional, accent punându-se nu atât pe respectarea prevederilor curriculumului scris, cât pe necesitățile reale ale cursantului și pe dezvoltarea propriilor abilități și competențe. În cadrul acestei modalități, învață atât elevul, cât și profesorul, dar și persoanele cu care interacționează subiectul educației. Elevul ar trebui să fie învățat să învețe”.
GHID MBA 2022
Aici puteți accesa preview-ul Ghidului MBA 2022.
Pentru abonare, click aici.