Înveți și câștigi
Taleb zicea într-un interviu că găsește incorect să-și dea cu părerea despre un subiect sau să dea sfaturi vorbind despre lucruri pe care nu le-a făcut. Fiindcă experiența personală este în fapt singurul lucru autentic care diferențiază perspectiva lui față de a altcuiva. Așa că aș vrea să vă spun că în acești doi ani de pandemie am învățat că un business de educație poate fi coordonat și online, lucru pe care nu l-aș fi crezut neam dacă am fi vorbit despre asta cu doi ani în urmă.
Nu numai că am reușit ca alături de colegii mei din divizia de Educație a BITTNET Group să ținem companiile pe linia de plutire, dar am folosit pandemia ca să ne reinventăm și să remodelăm organizația pentru ceea ce credem că ne așteaptă în viitor. Tot în acești doi ani m-am implicat activ în alte trei businessuri, învățând despre sănătate emoțională și psihoterapie alături de Sorin și Oana, despre curățenie profesională și management de deșeuri, alături de Andreea, și despre educație financiară online alături de Mădălina.
În plus, de anul trecut m-am apucat să învăț despre exit strategy și exit planning, și pentru asta m-am înscris la o școală online în SUA, unde mi-am luat certificarea necesară să lansez împreună cu Iulian un „business advisory practice” pentru antreprenorii români care vor să facă exit. Nu vă spun toate astea ca să fac pe nebunul, ci pentru că eu cred că viitorul pentru „gulerele albe” va fi despre surse multiple de venit din joburi și/sau proiecte diferite.
De altfel, în jurul meu văd deja efectele a ceea ce numim „The Great Reshuffle”, adică un fenomen accelerat în care oamenii își dau demisia și își schimbă viețile radical, prin reconversie profesională către domenii de activitate mai sigure sau mai bine plătite. De asemenea, crește numărul celor care aleg cu mai mare ușurință calea freelancingului, acum că pandemia le-a dovedit că pot lucra oricând și de oriunde, făcând lucruri care îi împlinesc.
Cunosc oameni care aleg să stea în România, dar să lucreze „remote” pentru companii din străinătate, știu companii din România care sunt mult mai dispuse să contracteze în proiecte români care trăiesc în străinătate. „Global Virtual Village”, care părea doar un concept de care auzeam în conferințe, este noua realitate în care trăim. Tot acest tumult, toată această schimbare structurală a felului în care muncim generează o nevoie uriașă de adaptabilitate și învățare continuă, din punctul meu de vedere aceasta fiind cea mai importantă abilitate de care vom avea nevoie în următoarele decenii.
Speculații despre învățare
După ce vom asista la un consum compulsiv de training în sala de clasă, de înțeles după „oboseala de Zoom” pe care o resimțim cu toții, cred că lucrurile se vor echilibra din toamnă încolo, în sensul în care proiectele „blended” vor reprezenta noua formă de normalitate. Adică acele proiecte de învățare care au un mix inteligent între online și offline, studiu individual și social, proiecte în mediu de laborator și proiecte on-thejob, motivație intrinsecă și extrinsecă, creativitate și rigoare.
Cred că filozofia despre dezvoltarea angajaților și conținutul proiectelor educaționale vor reprezenta unele dintre principalele „arme” folosite de companii pentru atragerea și retenția de talente. Fiindcă oamenilor le pasă din ce în ce mai mult de felul în care organizațiile contribuie la pregătirea lor profesională continuă. Faptul că în acest moment volumul de date la nivel global se dublează la fiecare doi ani generează o oportunitate uriașă de a înțelege ceea ce se și ni se întâmplă. De aceea va exista o nevoie uriașă ca oamenii să aibă abilități de analiză, cunoștințe matematice de bază, capacitatea de a interpreta și procesa informații, gândire critică și capacitatea de a lua decizii.
Companiile vizionare vor iniția proiecte de educație pentru societatea civilă, fără a avea un rezultat imediat. Cred că ideea asta de „donator/ creator de talente” va fi una care va evidenția companiile cu mentalitate de creștere și filozofie de „joc infinit”, ghidate de scop mai degrabă decât de obiective de termen scurt. Acestea vor fi companiile din care își va dori tânăra generație să facă parte.
Remote work va fi norma, nu excepția, așa că a învăța despre colaborarea la distanță, managementul oamenilor la distanță și gestionarea eficientă a sarcinilor în absența controlului vor fi abilități absolut esențiale pentru a păstra un nivel ridicat de productivitate fără „a ne arde în job” sau a ne pierde echilibrul mintal. Și va trebui să le învățăm repede.
Sănătatea emoțională și consilierea psihologică nu vor mai fi considerate mofturi de HR și cred că din ce în ce mai multe companii le vor introduce în lista de beneficii standard. Să învățam cum să facem față stresului, cum să ne controlăm fricile și emoțiile negative, să ne cunoaștem punctele forte, dar și să ne acceptăm slăbiciunile, să ne pese de cei de lângă noi cred că vor deveni abilități esențiale pentru succesul profesional pe termen lung.
Speranțe și gând de final
Războiul din Ucraina este unul dintre cele mai revoltătoare lucruri pe care le-am trăit. Sau, mai bine zis, la care am asistat, fiindcă pot doar să-mi imaginez durerea, furia, ura, deznădejdea și restul sentimentelor similare pe care zecile de mii de familii ucrainene le trăiesc. De data aceasta, noi, românii, am reacționat absolut remarcabil. Am arătat compasiune și bunătate, ne-am deschis casele și portofelele ca să ajutăm, adică am dovedit toate acele trăsături ale unei nații civilizate pe care, din păcate, nu le vedem prea des în viața de zi cu zi.
Sper să nu fie doar un foc de paie și să învățăm să folosim „mușchiul” ăsta al solidarității – pe care acum am văzut că-l avem – și în România, și în alte circumstanțe. Sper ca tragedia de dincolo de graniță să ne facă să conștientizăm că în „economia cunoașterii” tot victime sunt și cei care nu au acces la educație și oportunitatea să învețe continuu. Și sunt mulți, și au nevoie de ajutor.
***
Acest material a fost publicat în GHIDul MBA 2022.
Aici puteți accesa preview-ul Ghidului MBA 2022.
Pentru abonare, click aici
