Campionii unei lumi (a muncii) mai bune
Motto: „Fiecare generaţie, fără îndoială, se simte sortită să schimbe lumea.
A mea ştie, totuşi, că nu o va schimba. Dar misiunea ei este, poate, mai mare. Aceasta constă în a împiedica disoluţia umanităţii” (Albert Camus, 1957).
Ne întrecem la început de an în premoniții, rezoluții, citim în frunzele de ceai ale anului care a trecut, ne urcăm într-o mașină a timpului și zburăm pentru următorul deceniu, consultăm toate oracolele, privim în globurile de cristal ale celor mai de succes futurologi, doar-doar vom putea face cel mai clarvăzător, aducător de speranță și câștigător pariu cu viitorul.
I. ÎN TENDINȚE CU 2022. VERY PERI.
The Economist prevede că anul în care tocmai am intrat va fi dominat geopolitic de lupta dintre democrație și autocrație, economic – de o inflație îngrijorătoare, deglobalizare și o anchilozare a lanțurilor de distribuție, sanitar – de o regresie a pandemiei către epidemie, social – de un nou univers al muncii, financiar – deomesticire a cryptomodei, științific – de o reașezare a sectorului tehnologic, de o îmblânzire a încălzirii globale, de mai multe călătorii interplanetare. Decada care a început cu descoperirea vaccinului ARN mesager mai are câteva surprize: geoingineria solară, pompele de cădură out-in, fermele verticale, avioanele pe bază de hidrogen, vaccinuri contra HIV sau malarie, proteze și implanturi osoase 3D, taxiuri zburătoare, servicii de livrare cu drone, tehnologie pentru somn sau nutriție personalizată, hrană artificială, interfețe neuronale și influenceri virtuali, precum Lil Miquela, americanca-braziliană de 19 ani, care are deja 3 milioane de urmăritori.
Dacă 2021 a fost anul în care lumea a întors cursul pandemiei, 2022 va fi dominat, se pare, de nevoia ajustării noilor realități; atât în sferele transformate de pandemie (universul muncii, felul în care vom călători), dar și în cele profunde, cum sunt schimbările climatice, lupta fățișă pentru reașezarea influențelor geopolitice și economice (vezi China și Rusia) sau reconectarea la valorile civilizației și democrației occidentale (SUA, Uniunea Europeană).
II. UN VIITOR AL MUNCII CARE SĂ NE ÎNCAPĂ PE TOȚI
Munca hibridă poate crea inegalități dacă liderii nu o proiectează atent
Sacha Nauta, Deputy Executive Editor, The Eco-nomist, descrie marele experiment global work from home sau work from anywhere ca pe un câștig în aria productivității, a sănătății și a stării de mulțumire, plus o descreștere a diferitelor consumuri poluante. Ea crede că e momentul să destigmatizăm munca la distanță și să-i încurajăm pe toți angajații să înflorească în mediul lor de lucru natural.
Care va fi până la urmă „moștenirea“ lasată de COVID-19 depinde de cum jucăm mai departe cartea echității, a diversității și a incluziunii.
Majoritatea lucrătorilor, a angajaților preferă munca hibridă. Angajatorii lumii sunt dispuși să ofere condiții de lucru flexibile ((între 40% și 88%), dar, lăsate să se dezvolte la voia întâmplării, acestea vor adânci inegalitățile existente.
Ar putea lua naștere două categorii diferite de personal: „in“ și „out. Citește mai departe despre Campionii unei lumi (a muncii) mai bune în site-ul www.hrmanageronline.ro.