CIO Council National Conference 2017: O enciclopedie despre tehnologie, condiția umană în raport cu transformările digitale și lucrurile care vor revoluționa lumea

Doi termeni-cheie descriu cel mai bine ceea ce se întâmplă. Primul e Disruptive Innovation – inovația perturbatoare. Cât despre al doilea, aş putea pune pariu că nu va gândiţi la el. Este vorba despre oameni. Da, de noi toţi.

MEGATENDINŢE

În sala înţesată cu minţi luminate din IT e forfotă. Se face networking la puterea 4.0. Discuţii despre proiectele inovatoare ale momentului, despre tehnologii pe care nu le credeam posibile acum 10 ani, despre viziuni şi planuri. Feţele sunt relaxate, dar pătrunse de însemnătatea subiectelor. Oamenii gesticulează, mai fac o glumă, au mici momente de "a-ha!" şi se gândesc la viitor, la ce ne aşteaptă.

Aceasta, deoarece – nu-i aşa? – schimbările aduse de tehnologie se întâmplă ACUM şi timpul nu e deloc în favoarea noastră. Ăsta e noul status quo, asta e realitatea. Nu are rost să îi întoarcem spatele şi să ne prefacem că nu observăm. Trebuie să o îmbrăţişăm şi să ne dăm seama ce vom face mai departe.

Atenţia se îndreaptă apoi către Yugo Neurmoni, preşedintele CIO Council şi IT Director la Hidroelectrica, care urcă pe scenă şi ne invită într-o aventură a ideilor şi a dezbaterilor.

Cei din sală par pregătiţi şi nerăbdători deopotrivă, iar prezentările încep în forţă cu Emin Alper Karacar, Partner, Advisory Services Central & Southeast Europe IT, care a identificat megatrendurile care ne modelează acum existenţa. Asta pentru că ştim unde ne aflăm azi, dar nu avem cum să ştim sigur ce se va întâmpla mâine. Şi mai ales cum.

Critic este însă cum răspundem la aceste schimbări. Iată ce trebuie să ţinem minte:

• absolut toată lumea e afectată;
• e foarte simplu să subestimezi ritmul în care au loc schimbările, dar timpul nu e de partea noastră;
• în vremurile noastre, nu mai e suficient să gândeşti o strategie pe care apoi să o aplici: trebuie să te adaptezi cu ușurință, căci strategia de azi ar putea să nu mai fie valabilă mâine.

Şi viitorul pieţei muncii se conturează altfel decât până acum. Vor fi două etape principale:

• the gig economy, care presupune că oamenii nu vor mai fi legaţi de un singur angajator, ci vor lucra pe proiecte; estimările arată că 40% dintre americani vor fi freelanceri sau profesionişti independenţi;
• the machine economy, care va aduce o perturbare masivă a pieţei muncii, prin înlocuirea anumitor joburi făcute de oameni, până la 5,1 milioane, de către roboţi

Ideea e că evoluţia tehnologică va schimba domenii precum industria, sănătatea, planeta şi modul în care folosim resursele, comportamentul consumatorilor va evolua, la fel şi lumea urbană. "Trebuie să fim pregătiţi şi să ne gândim la cum să ne pregătim şi cum să ajutăm clienţii fără a ne uita doar la industria noastră, ci şi la ce fac alţii", a fost concluzia lui Karacar.

TEHNOLOGIA DE VORBĂ CU… TEHNOLOGIA

Pe masa de lângă scenă se bâţâie un roboţel simpatic. Îşi mişcă ochii din când în când, mai dă când dintr-o mână, când din cealaltă. Şi se lasă fotografiat. În faţa lui stă cuminte Alexa, asistentul vocal creat de Amazon pentru a te ajuta să coordonezi lucrurile inteligente din casa ta.

Toată lumea e curioasă să afle care e rolul "mascotei", un mic pachet de fiare, dacă stai să te gândeşti, dar foarte "blindat" de tehnologii, aşa că Marius Antonie, Technology Consulting Manager, Accenture, ne face o demonstraţie.

Poate cel mai interesant lucru, dar şi cel care ne ridică cel mai multe semne de întrebare, este că acest robot nu este capabil să înţeleagă şi să execute numai comenzile date de om, ci şi să dea sarcini mai departe altor dispozitive inteligente, la rândul sau. Mr. Robot i-a comandat Alexei să aprindă un bec, iar ea s-a supus.

Te gândeşti ce ar putea însemna asta în viitor? Vom ajunge atât de departe încât să avem fiecare în casa lui un majordom digital, capabil să gestioneze alte dispozitive conectate la Internet?

N-apuc să aprofundez acest gând, terifiant într-un fel, și Marius Antonie îşi începe prezentarea, de unde reies următoarele concluzii:

• – Inteligenţa artificială (AI) este noua interfaţă pentru utilizatori, AI e faţa companiei tale, e purtătorul tău de cuvânt în mediul digital, de asta îi pasă consumatorului, nu de tot ce se află în spate;
• – Ecosistemul partenerilor e viitorul: nimeni nu poate produce absolut tot de ce are nevoie şi e important să ai parteneri care să te ajute;
• – Dacă tu, ca firmă, nu faci toate astea vei muri încet dar sigur.

Trendul e ca o companie să nu mai angajeze toata forţă de muncă de care are nevoie, ci să colaboreze tot mai mult cu freelanceri şi profesionişti independenţi. "Tehnologia trebuie să se adapteze după nevoile noastre, nu invers. Trebuie să existe un parteneriat între noi şi tehnologie, trebuie să facem tehnologia să muncească pentru noi", a încheiat Marius Antonie.

JOBURI ŞI VIITOR

"Deşteptarea" tehnologiei pune o mare presiune pe piaţa actuală a locurilor de muncă. Dar Corina Gonteanu, Strategic Director of Marketing Europe, Manpower Group, ne dă asigurări. Dacă facem un pas în spate şi privim situaţia, per ansamblu, vom realiza că în centrul tuturor acestor schimbări se află fără indoială OMUL.

"Surprize-surprize: oamenii sunt cei mai importanţi. Recunoaştem că tehnologia modelează lumea, dar cheia e în continuare reprezentată de oameni; cel mai mult contează omul", spune ea.

Revenind în prezent, datele arată că România e pe locul trei în topul ţărilor cu deficit de talente, 72%, după Japonia şi Taiwan. În ciuda faptului că specialiştii în tehnologie sunt mai bine plătiţi ca cei ce activează în multe alte sectoare în România, totuşi IT-iştii se află pe locul 7 în rândul profesioniştilor pentru care e foarte greu să găseşti candidaţi valizi, în vreme ce recrutarea unui specialist în IT poate dura, în medie, 51 de zile pentru anumite posturi, dar poate ajunge până la 107 zile (sau chiar poate depăşi), pentru poziţiile de top management.

"Relaţia tradiţională între angajator şi angajat e aproape moartă, nimeni nu mai vrea să lucreze pentru toată viaţa într-un singur loc", explică ea și adaugă, la rândul său, că oamenii au nevoie mai mult ca oricând de program flexibil, să lucreze pe proiecte, ca freelanceri sau ca profesionişti independenţi. Iar IT-ul nu face excepţie de la acest trend.

În fapt, 43% din banii pentru freelanceri se duc către cei din industria IT.

"Automatizarea e destul de confuză, nu prea ştim ce va aduce, mai multe sau mai puţine joburi, consensul este însă că va aduce mai multe joburi, dar de alt fel", a adăugat Corina Gonteanu.

Cât despre mileniali, ei sunt cei care vor modela piaţa joburilor în viitor. Iar pentru ei devine din ce în ce mai important că angajatorii să ofere mai multe pauze de la muncă. Şi nu e vorba de concediul clasic. Tinerii vor timp liber ca să poată să aibă grijă de persoanele dragi când sunt bolnave, ori să se relaxeze, ba chiar să-şi ia un an sabatic sau aşa-numitul skill year, pentru a-şi îmbunătăţi competenţele.

CUM FACI ORAŞUL SĂ "LUCREZE" PENTRU TINE

Suntem înconjuraţi de tehnologie, vedem cum ne schimbă vieţile şi începem să ne pregătim pentru transformările din viitor. Dar mai e un aspect de luat în calcul: noi unde vom locui în această lume care pare că va fi total diferită de cea de până acum? Ei bine, răspunsul e simplu: în oraşe inteligente.

Cristian Paţachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager, Orange România, prezintă proiectul primului smart city din România, anume Alba-Iulia.

De la hotspoturile Wi-Fi cu acces la internet securizat în zonele publice, soluţia de transport public inteligent în 15 mijloace şi platforme de comunicare şi semnalarea problemelor municipalităţii, la infrastructura LoRa WAN prin care comunică dispozitivele conectate la internet şi soluţii de management al iluminatului public. Iar acestea sunt doar câteva elemente din ceea ce înseamnă un smart city.

Dar, de fapt, nu mai vorbim doar de un oraş inteligent, ci de teritorii inteligente (smart territories), căci automatizarea şi tehnologizarea cuprinde infrastructurile de toate tipurile, fiind îmbunătăţită de feedback-ul utilizatorilor, de monitorizarea activităţii locuitorilor într-un mod transparent şi de găsirea unor soluţii la problemele comunităţii.

Cu alte cuvinte, ar trebui ca oraşul să "lucreze" în favoarea ta.

DIGITAL TRANSFORMATION: FROM TECHNICAL CAPABILITIES TO BUSINESS STRATEGIES AND MINDSETS

Aşa s-a numit panelul moderat de Carmen Adamescu, Partner, Head of IT Advisory Services, EY Romania, în cadrul căruia s-a dezbătut faptul că digitizarea devine mai impregnată în ecosistemul afacerilor, cu o viteză din ce în ce mai mare, iar toate industrile s-au schimbat sau se vor schimba curând.

-Cristian Paţachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager, Orange România
-Radivoje Trandafir, Regional Director CEE, Interoute
-Codruţ Săvulescu, Chief Solution & Marketing Officer, Huawei România
-Amit Manor, Big Data Subject Matter Expert Manager EMEA, HP Enterprise

Aceşti specialişti au prezentat câteva idei de care fiecare firmă trebuie să ţină cont:

• să ofere setul de unelte potrivite, iar fiecare companie să profite de Big Data;
• tehnologia distruge zona de confort: să lăsăm rutina în seama roboţilor şi noi să ne bucurăm de viaţă;
• transformarea digitală e aici, e iminentă, vine pentru toată lumea, gândiţi-va cum puteţi aduce îmbunătăţiri, cum vreţi să arate IT-ul vostru mâine şi e necesar să găsiţi partenerii potriviţi pentru ca afacerea vostră să rămână relevantă şi să se poată adapta schimbărilor.

PIRAMIDA NEVOILOR DIGITALE

Matei Psatta, Digital Marketing Strategist, a punctat un lucru esenţial: soluţiile tehnologice trebuie să se plieze pe comportamentul uman, e nevoie ca ele să ofere o soluţie simplă la o nevoie a omului.

El a prezentat publicului şi o piramidă a nevoilor digitale, un mod interesant de a privi produsele tehnologice. Astfel, echivalentul nevoilor de bază umane (mâncare, apă, adăpost etc) sunt, din punct de vedere tehnologic: să scrii un document electronic, să poţi naviga pe net, să poţi căuta lucruri care te interesează etc. Apoi, din punct de vedere al siguranţei, consumatorul trebuie să aibă încredere în produsul pe care îl foloseşte.

„Să luăm Google ca exemplu. Această companie face miliarde din advertising. Dacă lumea n-ar avea încredere că Google funcţionează şi că ştie ce face, credeţi că ar mai băga bani acolo? Sau Facebook-ul… Credeţi că oamenii ar mai sta pe Facebook, dacă n-ar avea încredere în această platformă? Ei au încredere că datele lor sunt în siguranţă acolo. Nici măcar n-are importanţă dacă e real sau nu, atâta vreme cât ei sunt convinşi de asta”, a completat el.

În încheierea prezentării sale, Matei Psatta a avut o rugăminte la cei prezenţi în sală: să se gândească întotdeauna la nevoia umană (emoţională) pe care o rezolvă.

Apoi, Sergiu Neguţ, Associate Dean of Entrepreneurial Growth, Maastricht School of Management România şi Business Angel, ne-a pus pe gânduri cu întrebarea: "How was your day tomorrow?". Noi, românii, avem tendinţa de a ne axa mai mult pe prezent decât pe ceea ce ne poate aduce ziua de mâine. Aşa că trebuie să avem în vedere ce ştim acum şi să ne concentrăm pe ce trebuie să facem pentru a reuşi şi mâine, şi poimâine, şi tot aşa.

SECURITATEA ŞI SIGURANŢA ÎN MEDIUL DIGITAL

Automat, lumea digitală vine şi cu riscuri. Cătălina Dodu, Country Manager, Atos IT Solutions and Services România punctează nişte lucruri esenţiale.

"Când vine vorba de securitatea cibernetică, există două tipuri de organzaţii: cele care au fost atacate şi cele care nu ştiu că au fost atacate. Hacking-ul nu mai reprezintă munca unui adolescent plictisit; a devenit o economie sprijinită de companii şi, în unele cazuri, de actori statali. Industria e atât de dezvoltată şi va continua să crească în aşa fel încât va ajunge să valoreze 6 trilioane de dolari până în 2021", a avertizat Cătălina Dodu.

Ea prezintă şi câţiva paşi pentru companii în ceea ce priveşte apărarea în faţa atacurilor:

• implementarea unei analize de risc;
• înţelegerea schimbărilor şi a pericolelor asociate transformării digitale prin care trece afacerea ta;
• companiile trebuie să fie cu un pas în faţa hackerilor, să fie proactive şi să construiască metode eficiente de apărare;
• e important ca firmele să înţeleagă gravitatea ameninţării şi să ia măsuri adecvate.

"Atacurile există, problema e că atacatorii se organizează mai bine în situaţia în care noi nu colaborăm şi nu discutăm. (…) Am ajuns să vorbim de attacks as a service; ei analizează în timp real răspunsul nostru la atacurile lor şi acţionează în timp real. Aşa că e nevoie de un nivel de coordoanare public-privat, dar şi în zona de IT Security, data protection, conformitate, audit ş.a.m.d. pentru un mediu sigur", a punctat Cătălina Dodu.

Panelul pe această temă a fost moderat de Yugo Neurmoni, preşedintele CIO Council şi IT Director la Hidroelectrica.

Dan Gavojdea, Security Regional Sales Cisco Systems, spune că nu suntem pregătiţi pentru dezastrul care va urma, aşa că e nevoie ca azi să ne pregătim, să avem un plan, pentru atunci când se va întâmpla ceva, mai ales că timpul mediu de răspuns la un atac cibernetic este de 100 de zile de la incident până în momentul în care e descoperit.

Liviu Arsene, Senior E-Threat Analyst, Bitdefender, a dat şi un exemplu elocvent: pentru numai o familie de ransomware urmărită de compania de securitate cibernetică, atacatorii au făcut un profit de 420 de milioane de dolari.

La rândul său, Oana Terteleac, Windows Business Group Lead, Microsoft, arată că toată povestea cu transformarea digitală nu se poate realiza fără partea de securitate, iar IT-ul devine o forţă care poate să aducă o abordare proactivă pentru a analiza uneltele de care are nevoie o companie pentru a se dezvolta.

Răzvan C. Grigorescu, Ph.D Information Security Manager/CISO CEC BANK SA, a atras atenţia că şi mediul bancar e în prima linie a atacatorilor căci, până la urmă, acolo se află banii.

E CEL MAI BUN MOMENT SĂ LUCREZI ÎN IT

Bogdan Tudor, Vice President, CIO Council România, CEO Startech Team, spune că e cel mai bun moment să lucrezi în IT, pentru că eşti conectat la oportunităţile uriaşe deschise de transformările aduse de tehnologie şi că trebuie să profităm de această lume aflată într-o continuă schimbare.

El precizează că există, practic, patru tipuri de companii: transformers – cele care transformă lumea (dar sunt foarte puţine), vizionarii sunt cei care identifică încotro se îndreaptă lumea şi execută la nivel de excelenţă, exploiters – cei ce exploatează ce se întâmplă în lumea astea, iar ultimul tip este "what is going on" – cei care nu fac nimic să se adapteze şi se întreabă ce s-a întâmplat.

Astfel, Bogdan Tudor arată că există 4 caracteristici definitorii pe care trebuie să le aibă companiile:

• 1. aliniază tendinţele cu ceea ce se întâmplă cu afacerea lor;
• 2. preiau iniţiativa în proiectele care pot influenţa viitorul;
• 3. devin asociaţi cu schimbarea, ei sunt driverii şi sunt consideraţi indispenasabili pentru atingerea obiectivelor;
• 4. colaborează cu celelalte departamente pentru atingerea unui obiectiv comun.

"Orice revoluţie este o mare oportunitate… pentru cei care sunt pregătiţi să profite de ea", a încheiat Bogdan Tudor.

ROLUL CIO

Având în vedere toate acestea, fiecare organizaţie trebuie să aibă o persoană care reacţionează şi acţionează în acord cu transformările aduse de evoluţia tehnologiei. Aici intră în scenă CIO (Chief Informational Officer), iar rolul lui a fost dezbătut într-un panel moderat de către Gianrodolfo Tonielli, Managing Director for Accenture Technology Services in CEE, alături de următorii invitaţi:

-Eugen Schwab-Chesaru, Vice President – Central & Eastern Europe Operations, Pierre Audoin Consultants – A CXP Group Company
-Nikos Sampanis, Country Manager, SE Europe, Forrester
-Dorian Ghenea, CIO Telekom
-Dragoş Dincă, Director IT&C la Poşta Română
-Cristian Cucu, Guvernul României

Dragoş Dincă crede că CEO-ul trebuie să aibă iniţiativa şi o relaţie foarte bună cu CIO – principalul acţionar al revoluţiei digitale. De asemenea, un CIO trebuie să aibă timp să fie creativ şi să analizeze foarte mult riscurile.

Cristian Cucu a spus că situaţia e delicată şi că trebuie să ne uităm la CIO dintr-o perspectivă de business Intelligence. "E nevoie ca CIO să fie în boardul de conducere ca să rezolve problemele şi să puncteze anumite lucruri celorlalţi, este un gap într-adevăr, dar trebuie să profităm de uriaşa acceleraţie pe care tehnologia o poate aduce fiecărei firme şi trebuie să o folosim ca să devenim mai buni decât competiţia", spune acesta.

Dorian Ghenea, la rândul său, punctează că "businessul se schimbă foarte repede, iar dacă nu eşti un atacator pe piaţă, atunci vei muri foarte curând".

Roboţii vor distruge joburi? E pregătită România de o astfel de revoluţie? Dragoş Dincă crede că se vor crea joburi, dar trebuie să construim un trusted environment, atât la nivel de ţară, cât şi la nivel organizaţional. În plus, se pot oferi joburi alternative pentru cei care şi-ar putea pierde joburile ca urmare a automatizării, cu ajutorul programelor de reformare profesională, de exemplu.

Eugen Schwab-Chesaru spune că în ultimii 3-5 ani se observă o accelerare bazată pe faptul că România e bine cunoscută pentru oamenii talentaţi, dar şi pentru valoarea adăugată pe care o aduc în diferite tipuri de servicii şi dezvoltare, chiar şi în IT.

Nikos Sampanis spune că, pentru companii, digitalizarea are două aspecte: să te ajute să îţi imbunătăţeşti experienţa pe care o oferi consumatorului, dar şi să-ţi îmbunătăţeşti practicile şi trebuie să te adaptezi rapid, altfel vei rămâne în urmă.

În altă ordine de idei, Dragoş Florian Stănescu, CIO Council Member, IS Business Partner SEE at Syngenta, susţine că, în ceea ce priveşte customer experience, e foarte important ca clienţii să fie ascultaţi, companiile să fie flexibile faţă de soclitări şi oferta lor să aducă plus valoare. "Nu există o strategie digitală, ci e vorba de o digitizare a business-ului, adică să creăm o valoare adăugată prin digitizare, aşa îmbunătăţim experienţă clienţilor", a spus acesta, în cadrul prezentării sale, în care a arătat cum evoluţia tehnologică poate schimba un domeniu împământenit precum agricultura.

UBER-IZAREA BĂNCILOR

George Lazăr, Board Member CIO Council, Managing Partner în Wing Leading Edge, arată că şi banking-ul are două viteze: acestea sunt reprezentate de băncile digitale şi băncile tradiţionale. Ideea este că transformarea digitală le permite companiilor agile să devină mai competitive, susţine acesta.

În plus, viitorul în domeniul bancar ar putea veni din Directiva PSD1, care permite terţelor părţi, cum ar fi Facebook sau Google, să ofere servicii de management al banilor. Şi schimbările în acest domeniu sunt vizibile de-acum, căci asistăm la UBER-izarea băncilor, adică faci plăţi sau îţi verifici contul din câteva atingeri pe ecranul telefonului.

MULŢUMIRI

Mulţumim partenerilor care ne-au sprijinit în organizarea acestui eveniment:

Supporting Partners: Atos România, Orange România;
Partners: Microsoft România, Experis România (a ManpowerGroup brand), Bitdefender, Accenture, EY România, Interoute, Cisco Systems, Ingram Micro Company, Huawei România, VERTICA | Provision;
Networking Partners: Matricia Solutions, IQOS, Documenta DMS, HP INC România, TP-Link România, Zipper, Fujitsu, ALLVIEW, Max Relax;
Wellness Partner: Wellington;
Connectivity Partner: VIVA Telecom;
Cocktail Partner: ALIRA;
Coffee Partner: Nespresso;
Mobility Partner: UBER;

Parteneri media: Revista HR Manager, Biz, Wall-Street, Forbes, Business Review, Market Watch, IT Trends, Agora, Doingbusiness.ro, iBusiness, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), Risco, ISACA România Chapter, Cloudmania, Jurnalul de Afaceri şi Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei (ARASEC).

CIO Council este Asociaţia Directorilor de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii din România şi reuneşte peste 80 de membri ce deţin sau au deţinut funcţia de Chief Information Officer/Director IT în mari corporaţii româneşti sau multinaţionale din domenii diverse de activitate.

Credit foto: Daniel Tolea, paparatzi.ro