Creşterea salariului minim va pune presiune pe companii
Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern adaugă aceștia.
După un an în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită în registru pozitiv, însă rezervat, de majoritatea investitorilor.
Teoretic, măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui să stimuleze suplimentar consumul însă, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică.
Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%.
Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% au menționat posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Tot la capitolul provocări managerii adaugă evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.
Predictibilitate, reducerea birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură sunt cerințe pe care mediul de afaceri, și nu numai, le invocă la fiecare schimbare de guvernare.
„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro. Cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză”, avertizează analiştii de la Keysfin.
Evoluția monedei naționale în 2017
Potrivit barometrului privind percepţia investitorilor asupra mediului de afaceri, realizat de KeysFin, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, în timp ce restul au evitat să comenteze.
Cei mai mulţi investitori s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu dacă politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.
Riscurile externe în prim plan
În barometrul de opinie realizat în iulie 2016, investitorii chestionaţi de KeysFin remarcau mai ales provocările de ordin intern, în ediţia de iarnă aceștia menționează în prim-plan riscurile externe. Brexit-ul şi planurile noii administraţii Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă, totodată, şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.
Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.