Cultura franceză face parte din codul nostru genetic

Această întâlnire cu Franţa, acum 25 de ani, i-a schimbat viaţa lui Cornel Ion şi multora dintre colegii săi. De altfel, după cum ține să sublinieze, această distincţie, care îl onorează, o împarte cu ei, atât din punct de vedere profesional, cât şi afectiv.

Arc peste timp: „De la pierderea candorii” la profesionalism

Cornel Ion este singurul reprezentant al RFI România care și-a început activitatea profesională în 1990. Împreună cu o întreagă echipă de prieteni şi colegi, s-a lansat în acea vreme într-un adevărat laborator uman şi profesional care avea să devină un radio de referinţă: RFI România. Dacă este să facem un arc peste timp, 1990-2016, ce s-a pierdut, ce s-a câștigat? În primul rând Cornel Ion crede că radioul și-a pierdut candoarea.

„Privind în urmă la parcursul meu profesional, cred că radioul și-a pierdut din candoarea de început. Cine ar mai veni astăzi la un post de radio să lucreze ca voluntar, timp de un an? Dar a câștigat în organizare și profesionalism. Un câștig este și faptul că, în oraşele unde dispunem de frecvenţe proprii sau suntem ascultați grație unor acorduri de preluare locală, un locuitor din doi cunoaşte acum RFI România. Studiul realizat de CSOP-TNS Sofres în decembrie 2015 ne arată că în ultimii doi ani am reuşit să fidelizăm şi să atragem noi categorii de public, ajungând la o audiență săptămânală de aproape 300.000 de ascultători.”

O problemă a prezentului în România o constituie, desigur, tabloidizarea mass-media. Spațiul mediatic este invadat de lucruri facile, iar pe de altă parte, internetul plus diversele bloguri au diversificat fluxul informaţional. În aceste condiții, nici radioul nu „scapă” de noile tendințe media, iar dacă își menține linia inițială, poate genera și o strategie de a se impune în lumea tehnologizată a social media. „Tabloidizarea, promovarea și comercializarea pe scară largă a nonvalorii, a informației facile, a senzaționalului lipsit de valoare informațională reală constituie probleme cu care se confruntă piața de radio în general, nu numai în România. Dar RFI este ascultat de o anumită categorie a publicului, aș îndrăzni să spun că este vorba despre acea categorie cu valori deja formate pentru căutarea și aprecierea calității, esenței și a mesajelor relevante. Tocmai acest public nu ne permite să coborâm ștacheta”, este de părere directorul RFI.

Calitatea jurnalistică trebuie să se regăsească și în mediile digitale, iar accentul nu trebuie pus doar pe distribuirea conținutului, ci și pe validarea lui. „Mai bine să publici ceva cu oarecare întârziere decât să fii primul cu o știre falsă. Această prudență este, dacă vreți, reflexul specific unui grup media de serviciu public cum este al nostru și care evoluează într-o lume în care este din ce în ce mai ușor să te înșeli.” Informațiile difuzate de Radio France Internationale sunt complementare programelor locale.
De asemenea, RFI difuzează multe știri din actualitatea europeană și internațională, are corespondenți în țară și străinătate și, în plus, după cum apreciază Cornel Ion, oferă o garanție de obiectivitate și imparțialitate. France Médias Monde (FMM), grupul din care face parte RFI, numără în jur de 1.700 de oameni, aflați pe toate continentele. Mare parte dintre ei practică, potrivit ultimelor rapoarte, „una dintre cele mai periculoase meserii din lume”, cea de jurnalist. Din grupul de presă francofon mai fac parte televiziunea France 24 şi postul de radio Monte Carlo Doualiya.

RFI este prezent în 60 de țări, transmite în 14 limbi prin posturi de radio FM, dar și pe internet sau prin aplicații mobile. Audiența RFI, măsurată în 33 de țări, numără 37 de milioane de ascultători pe săptămână și are 12 milioane de vizite pe lună pe site-urile sale.

În ziua de azi radioul se filmează!

„În România, RFI are o echipă de 25 de persoane, în majoritate jurnaliști, la care se adaugă cei doi colegi de la Paris, Vasile Damian și Matei Vișniec, împreună cu care realizăm și difuzăm zilnic, în duplex, programul consacrat actualității”, exemplifică directorul RFI.

Nu există rețete-minune când vorbim despre radio. Este nevoie de informație diversă, clară și imparțială. Programele RFI sunt o garanție că ești în permanență conectat la actualitate, într-un mediu în care informația se poate schimba de la o oră la alta. „Totuși, formatul nostru nu este exclusiv bazat pe informație, să nu uităm dimensiunea culturală, foarte puțin prezentă în peisajul radio românesc. Și să nu uităm muzica! Sunt piese franceze sau din spațiul francofon care dau RFI-ului o amprentă și un sunet inconfundabile. Din ce în ce mai des aud și la alte radiouri Zaz, Christine and the Queens, David Guetta sau Stromae, pentru a mă opri doar la câteva exemple, și este foarte bine că muzica franceză reușește să intre în cât mai multe playlisturi. „Nu cred că RFI are o rețetă, oricare ar fi limba în care emite. Are în schimb o filosofie: de ce să faci radio dacă rezultatul e mediocru sau conținutul există deja peste tot sau nu e respectabil? Așa încât RFI a pus totdeauna pe primul plan conținutul.”

Și, dacă tot vorbim despre noile tendințe în mass-media, să vorbim și despre ce oferă aparte site-ul RFI – www. rfi.ro. „Găsiți dosare pe anumite teme fierbinți, web-documentare, reportaje, galerii foto, video cu înregistrările unor emisiuni, pentru că, nu-i așa, în radioul de azi se și filmează, permiţând ascultătorilor să treacă dincolo de experienţa radiofonică!” În fiecare zi sunt actualizate revistele de presă româneşti şi internaţionale, jurnalele audio, rubricile şi interviurile prin RSS, Podcast sau Newsletter. Dar radioul este prezent și pe noile suporturi, media şi reţelele sociale. Aplicaţia mobilă RFI România, disponibilă pe Google Play vă permite oriunde în lume şi în permanenţă să ascultaţi programele în limba română.”

Care este secretul RFI?

„Poate că secretul este acesta: cultura franceză face parte de vreme îndelungată din codul genetic al culturii române, iar francofilia română are încă baze solide. Nu puţini sunt românii care doresc să le apere şi să le pună în valoare în continuare. E interesant că mulți dintre ascultătorii noștri ne spun că ne ascultă pentru că suntem altfel. În spatele informațiilor pe care le difuzăm, ei simt «modelul francez» de abordare, aud, adică, libertatea, egalitatea, fraternitatea, simt acel «art de vivre» specific Franței. RFI este o voce a competenţei jurnalistice, dar şi una a educaţiei civice, o punte între două ţări şi două culturi, o pledoarie pasionată pentru construcţia democratică, pentru construcţia europeană, dar şi pentru Francofonie.”
RFI se pregătește pentru viitor. Cu speranțe și așteptări.

Dorinţa cea mai fierbinte a directorului RFI este continuarea promovării sensului adânc al acestei fraze care este rostită în fiecare zi: „Ascultaţi RFI, la Bucureşti, Iaşi, Cluj, Craiova, Timişoara şi Sibiu”. Apoi speranțele sunt numeroase: lărgirea ariei de difuzare în cât mai multe orașe, cât mai mulți ascultători, distribuirea programelor pe cât mai multe suporturi media… „Sper să ne păstrăm profesionalismul, expertiza, onestitatea intelectuală a jurnaliștilor și capacitatea de a realiza programe exigente, dar accesibile, nu elitiste”, concluzionează Cornel Ion. „Am s-o citez pe Marie-Christine Saragosse, preşedinte-director general la France Médias Monde, care vorbind despre viitor spunea că, dacă la bază nu există un jurnalist care-și cunoaște bine meseria, care știe ce înseamnă un jurnalist profesionist și onest, care e expert în domeniul său şi nu spune prostii – dacă nu există toate acestea, digitalul, noua scriitură sunt secundare. Mai întâi contează sensul!”

Cornel Ion, directorul RFI România
(foto: Dragos Jivan)

Născut în 1967, este absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii.
Urmează École de la Radio din Paris în anul 1991 și stagii de pregătire şi formare în domeniul radio în Franţa, între anii 1993-1995 ( Radio France Internationale, France Inter, Consiliul Europei). Absolvent al cursurilor Codecs University secţia 1999-2001. Deţine Certificat Profesional de Management.

Lucrează la Radio Delta din 1990, unde şi-a început activitatea ca reporter şi a continuat ca redactor, redactor-şef şi Director de programe. În 1998, când Radio Delta devine filiala RFI este numit Director General.

Acest material a apărut în numărul 232 al Revistei CARIERE aferent lunii noiembrie.