Prima spălătorie inteligentă cu instrumente create de ingineri români

Promar Textil a fost înființată în 1994 și a funcționat mai întâi ca producător de articole de îmbrăcăminte, iar din 2009 a intrat în sfera serviciilor de spălătorie profesională. Criza financiară europeană care debuta în toamna lui 2008 îşi facea simţită prezenţa în scăderea comenzilor de producţie pentru export în Europa. „Ce puteam face? Să restructurăm activitatea după atâţia ani de muncă sau să găsim o alternativă?! Vânzarea pe piaţa internă nu putea fi luată în calcul atunci, cum, de altfel, nu poate fi luată în calcul nici acum.” comentează Aurelian Moraru, fondatorul companiei.

El explică de ce un articol textil de îmbrăcăminte profesională de calitate nu poate concura cu produse „cu acelaşi nume” de provenienţă asiatică şi de calitate îndoielnică. „Trebuie făcut din materiale de calitate, construcţie şi manoperă de calitate. Acest lucru duce la un produs finit de calitate, dar cu un preţ pe măsură. Calitatea nu se poate citi în oferte, ca să poţi înţelege de ce un produs marca noastră este mai scump decât altele cu acelaşi nume, fabricat în China, de exemplu.”

Cum a pornit afacerea

Alternativa găsită a fost să producă îmbrăcăminte profesională de calitate pe care să o închirieze clienților, cu garantarea unei utilizări bune pe termen cât mai lung. Totul a început cu o investiție într-o capacitate mică de spălare, apoi au dat drumul la producţie şi au făcut ofertele de piaţă. În perioada 2009- 2010 au funcţionat în această formulă. Apoi și-au dat seama ca noua lor afacere se apropia foarte mult de tipul serviciilor de închiriere financiară.

Numărul bunurilor închiriate a crescut enorm şi le era din ce în ce mai greu să ţină evidenţa și să asigure trasabilitatea articolelor. Cheltuielile legate de consumul de apă și de energie, plus detergenţi erau haotice. Nu aveau controlul cheltuielilor deoarece, pentru a nu încurca textilele închiriate unui client, le spălau separat fără a ţine cont de încărcarea optimă a maşinilor de spălat și finisat etc.

Consumul trebuia optimizat, dar cum? Au concluzionat că pentru a încărca optim maşinile de spălat cu articolele cât mai multor clienţi era nevoie să dea o identitate unică fiecărui articol pentru ca, la final, să îl poată recunoaște. De la această necesitate a pornit afacerea Kromatic, astăzi o spălătorie modernă după toate standardele, bazată pe tehnologia RFID (Radio Frequency Identification).

Premieră europeană – prima spălătorie care identifică textilele cu microcipuri

Aurelian Moraru este de profesie inginer electrotehnist specializat în automatizări industriale, așadar tehnologia RFID – identificarea bunurilor utilizând microcipuri, nu-i era în totalitate străină. În 2011 a dezvoltat un laborator de teste pentru tag-uri RFID utilizate în domeniul textil. La acea dată existau aplicaţii restrânse, pe frecvențe radio HF (13,56 Mhz), care permiteau identificarea textilelor una câte una, şi la distanţe sub un metru.

Targetul său era să utilizeze tehnologii avansate pe frecvențe UHF ( 860-950 MHz) care să ofere posibilitatea citirii simultane a 1.000 de taguri (respectiv textile) pe minut, cu un grad cât mai mic de eroare.
În 2012 a apărut pe piață primul tag care s-ar fi potrivit nevoilor lor, dar brașovenii nu aveau și know-how-ul să testeze noua tehnologie. „În 2013 am dezvoltat intern, alături de colegii din departamentele logistic și tehnic, şi împreună cu o firmă de IT, device-urile de citire – porţi şi mese RFID pentru citirea în cantitate mare a textilelor. Am început să dezvoltăm structura HW şi SW existentă în noul context tehnologic.”

De existența fondurilor norvegiene au aflat în 2013 din presă. La recomandarea unui consultant financiar au completat aplicaţia şi au depus-o. În mai puţin de șase luni aveau undă verde pentru proiectul lor, care era eligibil și se încadra în cerinţele Innovation Norway.

Cel mai greu le-a fost să găsească finanţare pentru aportul propriu. „În România nu poţi primi finanţare decât dacă poţi garanta imobiliar pentru o sumă cu 50% mai mare decât cea pe care doreşti s-o împrumuţi. Cred că aceasta este un impediment serios din cauza căruia nu se pot consuma fondurile europene”, comentează omul de afaceri.

Derularea implementării proiectului cu granturi norvegiene s-a făcut cu ușurință. Au primit finanţare pentru cca 60% din tehnologia necesară pentru a pune pe roate prima spălătorie profesională care să identifice textilele prin microcipuri. La nivelul lui 2013/2014 era o premieră europeană. Mai exitau încercări pe piaţă însă dezvoltate de firmele de soft, fărăsă aibă know-how-ul specific unei spălătorii industriale.

În total investiţia a depăşit, la aceea dată cca 5,5 milioane de euro din care 1,25 milioane din fonduri norvegiene. Au investit 100% în teren, clădire şi respectiv 40% în tehnologie, şi respectiv 100% în producţia textilelor care urmau să fie închirate clienţilor.

Serviciile de închiriere de textile industriale pe care le oferă pentru hoteluri, spitale, fabrici de alimente au un cost mediu. „Investiţiile în noua tehnologie RFID nu au dus la creşterea valorică a ofertei noastre. Recuperarea investiției se face prin creşterea eficienţei în producţie şi prin reducerea costurilor cu utilităţile, energia, detergenţii în spălătorie etc. Clienţii nu plătesc în plus pentru beneficiile aduse de această tehnologie.” explică Aurelian Moraru.

„Orice investiţie în tehnologie ne ajută să devenim mai eficienţi”

La Kromatic se pot procesa în opt ore cca. 14.000 kg de textile. Închiriază cca 350.000 de articole de lenjerie textilă şi cca. 130.000 de îmbrăcăminte profesională. În luna aprilie, din investiţii proprii, își propun să crească și capacitatea de procesare la cca. 20.000 kg de textile în opt ore de lucru.

Prin introducerea noii tehnologii deservite de o platformă SW şi HW foarte puternică (Kromatic Tracking System) – automatizarea proceselor de spălare, finisare și trasabilitate–spălătoria este în prezent una dintre cele mai puternice şi complete platforme din Europa, ceea ce a dus la un nivel relativ scăzut al cerinţelor de calificare a personalului. „Acest lucru ne permite să facem o calificare rapidă şi eficientă a oricărei persoane, chiar dacă nu a mai lucrat în acest domeniu până acum. Procedurile sunt în totalitate deservite de platforma soft creată. Posibilităţile de eroare sunt extrem de mici şi fără efecte de necorectat.”, explică antreprenorul brașovean.

De ce este nevoie să vedem mai multe investiţii de acest gen în România? „Orice investiţie în tehnologie ne ajută să devenim mai eficienţi. Numai aşa am putea adăuga valoare muncii noastre. Am putea plăti salarii mai bune, am creşte cuantumul valoric al taxelor din venituri salariale, am reduce nivelul împrumuturilor la nivel naţional.”

Beneficiile față de mediu pe care le aduce spălătoria inteligentă

• Reducerea consumului specific de apă, energie electrică, gaze, detergenţi respectiv a apelor reziduale poluante;
• Controlul total al deşeurilor textile rezultate din unităţi hoteliere, medicale, de producţie;
• protecţie prin reducerea exploatării resurselor solului prin reducerea cererii de producţie de ţesături;
• reducerea cantităţii de ape uzate rezultate din spălare şi respectiv a resurselor necesare epurării acestora;
• asigurarea folosirii la maximum a potenţialului fibrelor textile înainte de a deveni deşeuri.

Articol preluat din numărul 236/aprilie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.