De ce este necesară evaluarea riscurilor legate de viitoarele rețele 5G?

Implementarea tehnologiei 5G are loc pretutindeni în lume: SUA, Asia, Europa, România, fără că guvernele și instituțiile abilitate în domeniul protecției populației și mediului din cadrul statelor respective să informeze populația, nu doar consumatorii de servicii telecom, căci pot fi oameni care nu utilizează serviciile de tecomunicatii mobile și să fie la fel de expuși ca și cei care le utilizează.

În România, problema implementării tehnologiei 5G comportă trei aspecte care trebuie analizate urgent de către instituțiile statului român:

– îmbunătățirea legislației și a standardelor naționale privind aspectele de mai sus, rămase mult în urma evoluției tehnologice.

– protecția datelor personale și instituționale reglementată de legi naționale și europene, respectiv legi speciale pentru date instituționale, detalii aici:

https://www.dataprotection.ro/?page=legislatie_primara&lang=ro ;

– protecția sănătății și a mediului, garantată de art. 22 alin.1, art. 34 și 35 din Constituția României și legi organice;

Planurile de implementare a unui proiect-pilot de furnizare a internetului fără fir la viteză 5G în Bruxelles au fost oprite din cauza temerilor legate de sănătatea cetățenilor. În iulie, guvernul încheiase un acord cu trei operatori de telecomunicații prin care se angaja să reducă standardele stricte privitoare la radiațîi în Bruxelles. Însă, conform autorităților regionale, momentan este imposibil de estimat cantitatea de radiațîi produse de antenele care ar asigura acest serviciu. Dacă „inima Europei” se opune implementării 5G, de ce România se avântă să fie printre primele țări care facă asta?

Bună întrebare. Puteți să o adresați direct guvernului României. În ceea ce ne priveste, cred că din cauza presiunilor companiilor din industria telecom,
pentru care conteaza doar profitul. Companiile telecom transnaționale angajează guvernele, inclusiv Comisia Europeană, care stabileste reglementarile comune la nivelul UE, într-o cursa nebunească, fără a ține cont de consecințele negative sau „colaterale”.
Exemple despre cat de „clară” și “actualizată” este situația privind protectia sănătății si a mediului la nivel national si european găsiți în următoarele documente:

– 5G Deployment-State of Play in Europe, USA and Asia elaborat pentru Parlamentul European de catre Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Directorate-General for Internal Policies, autori: Colin BLACKMAN si Simon FORGE (PE 631.060 – April 2019) la cererea Comitetului ITRE, mentioneaza doar cateva randuri “edificatoare” la pagina 11, pct. 1.7 despre „5G Electromagnetic Radiation and Safety”: „Există o preocupare semnificativă privind impactul posibil asupra sănătății și siguranței, care rezultă din expunerea potențial mult mai ridicată la radiațiile electromagnetice de radiofrecvență provenind de la retelele 5G. Expunerea crescuta poate rezulta nu doar din utilizarea unor frecvențe mult mai mari în 5G, ci și din potențiala agregare a diferitelor semnale (hot spots), natura lor dinamică și efectele complexe de interferență care pot rezulta, în special în zonele urbane dense. Câmpurile de emisie radio 5G sunt destul de diferite de cele ale generațiilor anterioare, datorită transmisiilor lor cu format de fascicul complex în ambele direcții (fascicule directionale) – de la stația de bază până la receptor și retur. Deși câmpurile sunt foarte concentrate in fascicule, ele variază rapid cu timpul și mișcarea, și astfel sunt impredictibile, deoarece nivelurile de semnal și drumurile lor interacționează ca intr-un sistem cu buclă închisă. Acest lucru nu a fost încă cartografiat în mod fiabil pentru situații reale, în afara laboratorului. În timp ce Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante (ICNIRP) emite orientări pentru limitarea expunerii la câmpurile electrice, magnetice și electromagnetice (CEM), iar statele membre UE fac obiectul Recomandării 1999/519 / CE a Consiliului, care respectă liniile directoare ICNIRP, în prezent nu este posibil să se simuleze cu precizie sau să se măsoare emisiile de radiatii 5G în lumea reală”. – Comitetul Stiintific al Uniunii Europene pentru Sanatate, Mediu şi Riscuri emergente, SCENIHR/SCEER, mandatat de Parlamentul European ca organism independent, ne linisteste cu raspunsuri de genul: „Se așteaptă ca rețelele 5G să aibă niveluri similare sau mai scăzute de emisie decât rețelele 4G. În combinație cu 4G, este posibilă o creștere cumulată modestă în zonele dense, cu mult sub limite. Aceste limite se bazează pe orientări independente emise de Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante (ICNIRP). Prin urmare, nu este necesară o evaluare a impactului. ICNIRP revizuiește liniile directoare după o consultare publică. Comisia așteaptă cu nerăbdare concluziile. SCEER poate reevalua situația în funcție de rezultatul acestei revizuiri” (http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-8-2019-001526-ASW_EN.html ). Astfel se justifica si Institutul Național de Sănătate Publică (din cadrul Ministerului Sănătății) și Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, atunci cand dau comunicate „liniștitoare” bazate pe Ordinul MS 1193/2006 și pe Recomandarea 1999/519/CE: https://www.insp.gov.ro/dj/comunicate/Informatii%20privind%20tehnologia%205%20G.pdf ) , respectiv frumos colorate https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/Informatii_privind_tehnologia_5_G.pdf), subliniind ca: „Romania este tara membra a Uniunii Europene, in consecinta in Romania sunt respectate legislatia si recomandările UE (n.n. daca sunt recomandari, atunci nu sunt obligatorii!) privind expunerea populației și a lucrătorilor la câmpuri electromagnetice.” (n.n. Dar nu se respecta art. 22 alin.1, art. 34 si 35 din Constitutia Romaniei). Conform Deciziei CCR (Curtea Constitutionala a Romaniei) nr. 80/2014 (https://lege5.ro/Gratuit/gm4tgojwg4/decizia-nr-80-2014-asupra-propunerii-legislative-privind-revizuirea-constitutiei-romaniei): “452. Curtea constată că actualul text din Constituţie dispune în sensul că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În legătură cu noţiunea de „legi interne“, prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, Curtea a făcut o distincţie între Constituţie şi celelalte legi. De asemenea, aceeaşi distincţie este realizată la nivelul Legii fundamentale prin art. 20 alin. (2) teza finală care dispune în sensul aplicării cu prioritate a reglementărilor internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. (n.n. credem ca „mai favorabile” se refera la cetatenii Romaniei, nu la protejarea intereselor comerciale ale companiilor transnationale, daca corelam cu art. 22 alin.1, art. 34 si 35 din Constitutia Romaniei). 453. Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. Totodată, Legea fundamentală reprezintă cadrul şi măsura în care legiuitorul şi celelalte autorităţi pot acţiona; astfel şi interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să ţină cont de această exigenţă de ordin constituţional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie. 454. De asemenea, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, CCR a stabilit că actele obligatorii ale Uniunii Europene sunt norme interpuse în cadrul controlului de constituţionalitate. 455. Stabilind că dreptul Uniunii Europene se aplică fără nicio circumstanţiere în cadrul ordinii juridice naţionale, nedistingând între Constituţie şi celelalte legi interne, echivalează cu plasarea Legii fundamentale într-un plan secund faţă de ordinea juridică a Uniunii Europene. 456. Din această perspectivă, Curtea reţine că Legea fundamentală a statului – Constituţia este expresia voinţei poporului, ceea ce înseamnă că aceasta nu îşi poate pierde forţa obligatorie doar prin existenţa unei neconcordanţe între prevederile sale şi cele europene. De asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice (a se vedea în acelaşi sens Hotărârea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunţată de Tribunalul Constituţional al Republicii Polonia).

Pe de alta parte, ANCOM, care reprezinta mai mult interesele industriei telecom, conform informațiilor de pe propriul site: (http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Raport_anual_2018_FINAL_cu_linkuri.pdf), a postat document de poziție privind Strategia ANCOM pentru comunicațiile digitale 2020 si punctele de masură, împreună cu valorile campului electromagnetic măăsurate în diferite puncte fixe din țară și cu echipamente mobile la http://www.monitor-emf.ro/ro/ , dar pare că evita măsurări în punctele fierbinți, un exemplu fiind: Aleea Valea Prahovei nr. 1-5, sector 6, Bucuresti:

Măsurările făcute în punctele unde ANCOM a amplasat sonde EMF sunt mult sub valorile limită admise de Recomandarea 1999/519 / CE, tocmai pentru ca s-au stabilit valori acoperitoare, nu suficient studiate ca in https://bioinitiative.org/rf-color-charts/

Dar ANCOM nu realizează, potrivit legii, controale și măsurători la cererea terților, acestea se fac exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor care revin ANCOM, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010.

În baza atribuțiilor menționate anterior, ANCOM monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 100 de senzori ficși de monitorizare de bandă largă amplasați în București și alte 62 de orașe din țară, care sunt plasați în exterior, în spațiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio.

Senzorii funcționează permanent, transmițând măsurătorile către platforma www.monitor-emf.ro, o data la 12 de ore. Rezultatele acestor măsurători sunt puse la dispoziția celor interesați pe platforma electronică, sub formă de hartă care oferă și detalii cu privire la locul, perioada și nivelul măsurat al intensității câmpului electromagnetic, nivel exprimat în valoare absolută, dar și în procente față de nivelurile reglementate maxim permise.

Măsurătorile sunt realizate de către ANCOM respectand recomandările europene în domeniu, rezultatele obținute până în prezent arătând că nivelurile de emisie se situează mult sub limitele maxime admise de legislație.

Suplimentar față de monitorizarea permanentă a câmpului electromagnetic prin senzori ficși, conform planului anual de măsurători, ANCOM realizează și măsurători cu echipamente mobile, ale căror rezultate sunt accesibile la adresa http://www.ancom.org.ro/masuratori-efectuate-de-ancom_5075. Pentru fiecare dintre aceste măsurători realizate cu echipamente mobile sunt precizate locul, perioada și nivelul de expunere exprimat în procente față de nivelul de referință. Rezultatele măsurătorilor efectuate până în prezent arată că nu există depășiri ale limitelor admise de legislație.

Tehnologia se poate transforma într-o problemă de securitate naţională, după ce Statele Unite au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate şi a recomandat aliaţilor să renunţe la utilizarea acestora?

Da. SUA își pune probleme serioase privind securitate naţională: “Notably the FBI continues to monitor market activity and risks associated with Huawei and ZTE,…permanently tasking the FBI to work with other intelligence agencies to monitor and regularly report to Congress and the Administration on the market activities and risks of Chinese infrastructure vendors would be valuable for national security.”

Dar nu, la noi in Romania nu este posibil. Totul e sub control, conform vorbelor adoptate prin Hotărâre de Guvern sub titulatura de “Strategia 5G pentru România”: “Documentul are ca obiectiv fundamental stabilirea parcursului implementării tehnologiei mobile 5G în condiții de securitate informatică, pentru a valorifica oportunitățile pe care dezvoltarea sectorului comunicațiilor le aduce economiei, societății, cetățenilor și științei.”

Au stabilit totul prin HG. Deci, nu e cu putinta ca producatorii de echipamente de comunicatii mobile 5G sa mai lase portite de control sau “backdoors” in software, pentru ca vor citi acest HG. Pentru detalii, solicitate si de noi, dar inca neprimite, consultati Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, SRI, CSAT.

La nivelul UE exista preocupari privind riscurile de securitate, dar nu țin pasul cu implementarea retelelor 5G:

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-19-1833_ro.htm din care citam:

De ce este necesară evaluarea riscurilor legate de viitoarele rețele 5G?

Orice vulnerabilitate a rețelelor 5G ar putea fi exploatată pentru a compromite aceste sisteme și infrastructura digitală, cu riscul provocării unor daune foarte grave, sau în scopuri de spionaj sau furt de date la scară largă. Dependența multor servicii critice de rețelele 5G ar agrava foarte mult consecințele unei perturbări sistemice și răspândite. Acest lucru justifică necesitatea unei abordări robuste bazate pe riscuri, mai degrabă decât a unei abordări bazate în principal pe măsuri de atenuare ex post.

Statele membre au exprimat îngrijorări în privința potențialelor riscuri în materie de securitate legate de rețelele 5G și evaluează oportunitatea luării unor măsuri sau iau deja măsuri pentru eliminarea acestor riscuri. De asemenea, statele membre afirmau că așteaptă cu interes prezentarea unei abordări comune la nivelul UE în cadrul concluziilor Consiliului European din 22 martie 2019.”

De ce trebuie să acționăm la nivel european pentru securizarea rețelelor 5G?

Deoarece infrastructurile digitale sunt interconectate și transnaționale, iar amenințările în cauză sunt transfrontaliere, orice vulnerabilitate a rețelelor 5G sau un atac cibernetic care ar viza viitoarele rețele într-un stat membru ar afecta întreaga Uniune. Din acest motiv, trebuie asigurat un nivel ridicat de securitate cibernetică prin măsuri concertate luate atât la nivel național, cât și la nivel european.

Garantarea securității cibernetice a rețelelor 5G este o chestiune de importanță strategică pentru UE într-un moment în care atacurile cibernetice sunt mai frecvente și mai sofisticate ca niciodată și în care nevoia de protejare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în mediul online devine tot mai importantă.

În cadrul reuniunii lor din 22 martie 2019, șefii de stat sau de guvern au afirmat că așteaptă cu interes o recomandare a Comisiei privind o abordare concertată referitoare la securitatea rețelelor 5G. De asemenea, Rezoluția Parlamentului European referitoare la amenințările la adresa securității în legătură cu prezența tehnologică în creștere a Chinei în UE îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri la nivelul Uniunii.

Mai mult, securitatea cibernetică a rețelelor 5G este esențială pentru garantarea autonomiei strategice a Uniunii, după cum se precizează în Comunicarea comună „UE-China – O perspectivă strategică”. Investițiile străine în sectoare strategice, achiziționarea de active, tehnologii și infrastructuri critice în UE, implicarea în stabilirea standardelor UE și furnizarea de echipamente critice pot reprezenta riscuri la adresa securității UE. Acest lucru este relevant mai ales în ceea ce privește infrastructura critică, precum rețelele 5G, care vor fi esențiale pentru viitorul nostru și trebuie să fie pe deplin sigure.”

Reţeaua 5G va folosi benzile de frecvență mai mari, care nu au fost considerate ca fiind posibile până în prezent, frecvențe de 24 până la 100 GHz, care însă nu au fost testate pentru sănătatea umană. Programul Național de Toxicologie din SUA a efectuat un studiu guvernamental, având costuri de 25 de milioane de dolari, și care şi el a ajuns la concluzia că radiațiile wireless pot provoca cancer. Dacă wireless-ul 3G şi 4G poate provoca aşa ceva, la ce ne putem astepta de la tehnologia 5G?

În primul rând dispariția insectelor, apoi a plantelor si păsărilor, foamete, secetă, fenomene extreme precum tornade și furtuni electromagnetice, care deja se manifestă, din cauza creșterii încărcării electrice a atmosferei; de la o climă temperată am trecut deja la o climă excesivă. Alte efecte sunt: cresterea hipersensibilității la electrosmog, insomnii, sângerări nazale, dureri de cap, dureri de ochi, dureri în piept, greață, oboseală, stări de vomă, tinitus (țiuit în urechi – n.tr.), amețeli, simptome asemănătoare gripei și dureri cardiace, presiune deasupra capului; dureri scurte și înțepătoare prin corp; vibrații ale organelor interne, tumori sau demență, după o perioadă mai îndelungată, pentru ca 5G nu a fost niciodată testată din punct de vedere al siguranței pentru sănătate. Lista ramane deschisa, fiindcă oficialii români îndreptățiti să efectueze studii de specialitate se uită în sus către organismele europene, care se uită și ele în conturi. Recomandarea 1999/519 / CE ia in considerare doar efectele termice generate de radiatiile electromagnetice, adica incalzirea tesuturilor, atinsa la valori mult prea mari, nu ia in considerare si efectele perturbatoare ale inductiei electromagnetice in tesuturile nervoase din organisme. Tesuturile nervoase se comporta ca veritabile circuite prin care circula sarcini electrice pentru a transmite impulsurile nervoase. Aceste sarcini sunt perturbate de campurile electromagnetice pulsatorii de radiofrecvență.

Au apărut foarte multe fake-news referitoare la acest subiect controversat. Cum deosebim aceste știri apocaliptice de celelalte, care au un fundament științific?

Simplu. Consultand studiile și articolele publicate de oameni de stiință în reviste de specialitate, cu referenți științifici recunoscuți pe plan internațional.

Puteti porni de la Apelul Internațional :

Stop 5G pe Pamant si in Spatiu

Apoi un documentar subtitrat este aici: https://www.youtube.com/watch?v=irzNF4udkFc.

Cel mai bun studiu (1557 pagini la nivelul anului 2012) privind impactul radiatiilor de radiofrecventa utilizate in telefonia mobila asupra sanatatii populatiei este:

Biolnitiative 2012 “A Rationale for Biologically-based Exposure Standards for Low-Intensity Electromagnetic Radiation”

Concluziile: https://bioinitiative.org/conclusions/

Harta în culori care rezumă efectele biologice: https://bioinitiative.org/rf-color-charts/

Ce este nou? https://bioinitiative.org/whats-new/

Editori si coautori: https://bioinitiative.org/participants/

Un profesor emerit de biochimie si stiinte medicale fundamentale, Martin Pall PhD, Washington State University a scris mult pe acest subiect:

https://www.emfacts.com/2018/08/martin-palls-book-on-5g-is-available-online/

Pozitia societatii civile:

In Romania

https://protectie-electromagnetica.ro/tehnologia-5g-inseamna-razboi-impotriva-umanitatii/

Pe plan international

https://www.activistpost.com/2019/06/prime-minister-of-poland-signs-global-appeal-to-stop-5g.html