Goana după sustenabilitate

„Dacă v-aș oferi o sumă foarte mare de bani, ați avea timp nelimitat și ați putea investi în transformarea spre sustenabilitate a companiei în care lucrați, cum ar arăta aceasta în 10 ani de acum încolo?”, i-a întrebat suedezul Martin Landgren pe cei peste 1.200 de participanți la evenimentul NowDo organizat de compania de training și consultanță în dezvoltare organizațională Ascendis. Manager pe regiunea EMEA în cadrul Celemi, companie care concepe simulări de business pe diferite domenii folosite în programele de training, Martin i-a îndemnat pe participanți să își creeze o viziune despre cum va arăta compania lor în următorii zece ani, să o comunice intern, să vorbească despre ea și în extern și să înceapă să acționeze în direcția respectivă. „Vorbele care nu sunt însoțite de acțiune vor conduce în final doar la greenwashing (practici de marketing sau publicitate prin care companiile încearcă să creeze o imagine sau impresie falsă de responsabilitate față de mediu, în scopul de a atrage clienți sau susținători – n.red.)”, a adăugat Martin.
Sustenabilitatea, un domeniu care va transforma leadershipul din întreaga lume în următorii 20 de ani, a devenit unul dintre cele mai cerute subiecte în programele de training din rândul companiilor multinaționale, iar găsirea unui echilibru între profit, oameni și planetă este probabil ecuația care va da mari bătăi de cap în mediul de business din întreaga lume.
În ultimii 200 de ani, organizațiile, investitorii, managerii, antreprenorii, visătorii și cei care fac lucrurile să se întâmple au prioritizat profitul. Rezultatul? Avem o planetă aproape în flăcări, iar oamenii au fost împinși până la marginea prăpastiei. Acesta este adevărul incomod, a spus Marius Opriș, partener în cadrul Ascendis.
„Însă avem o oportunitate foarte mare în fața noastră, pentru că dacă ne unim putem genera o transformare mare, probabil cea mai importantă transformare din viața noastră profesională. Iar Europa va fi epicentrul acestei transformări: nu suntem cei mai inovativi din lume, nu avem big tech, avem foarte puțini unicorni, însă avem resursele pentru a conduce umanitatea în cea mai importantă provocare și bătălie. Iar pentru acest lucru, în următorii 27 de ani, în fiecare an vom avea la dispoziție câte 7,5% din PIB-ul global pentru a reuși”, a adăugat Marius Opriș.
Oamenii au de făcut alegeri în fiecare zi, de la ce mâncare să cumpere și în ce săși investească economiile până la selecția modului în care vor să recicleze anumite produse. Însă toate aceste alegeri au impact asupra sustenabilității. Achiziția unei mașini electrice sau reducerea folosirii unei mașini cu benzină reprezintă o alegere care implică o decizie legată de sustenabilitate.
„Toată lumea ar crede că cea mai sustenabilă alegere ar fi să cumpărați o mașină electrică nouă. Dacă încarci mașina electrică cu energie regenerabilă, este într-adevăr o opțiune sustenabilă. Cu toate acestea, pe de altă parte, este necesară o mulțime de resurse pentru a produce mașina electrică în primul rând. Alte opțiuni ar fi să folosești trenul, bicicleta sau o soluție de car sharing. Acesta este peisajul sustenabilității, adesea trebuie să mergi dincolo de perspectiva tradițională pentru a găsi cea mai sustenabilă opțiune”, a spus Michael Björne, Business Simulation Developer în cadrul Celemi.
Tranziția către sustenabilitate este una imperfectă, pentru că încă nu sunt răspunsuri la foarte multe întrebări. În prezent, omenirea știe că mașinile care funcționează pe combustibil fosil nu sunt bune și că mașinile pe energie electrică fac parte dintr-un potențial viitor.
„Însă intrăm într-un cerc vicios: avem nevoie de o masă critică de oameni care să cumpere mașini electrice, să le folosească, să își dea seama că există probleme cu încărcarea lor și că trebuie investiții în energia regenerabilă, pentru că dacă se încarcă din sistemul energetic național au în continuare o componentă mare de combustibil fosil. În plus, este și discuția legată de ce se întâmplă cu bateriile mașinilor electrice după ce se strică, în ce măsură sunt ele făcute în fabrici care respectă drepturile omului, toate aceste aspecte sunt parte din proces. Dacă noi, prin deciziile de cumpărare, suntem atenți și punem mai multă presiune pe furnizori, putem să facem o schimbare”, a explicat Mihai Toader – Pasti, expert ESG cu 12 ani experiență în accelerarea transformării sustenabile pentru oameni, organizații și orașe. Dacă alegerile individuale privind sustenabilitatea implică o oarecare dificultate, alegerile pe care le fac companiille sunt mult mai complexe, iar impactul deciziilor lor este semnificativ.
„Nu este suficient să te uiți doar la oameni, planetă, profit (categoriile pe care le folosesc companiile pentru a conceptualiza responsabilitatea lor față de mediu – n.red.). Trebuie să te uiți și la ceea ce reprezintă aceste categorii. Când vine vorba de componenta „People”, trebuie să te uiți și la angajații tăi, dar și la angajații din lanțul de aprovizionare, la comunitatea locală, la aspecte legate de drepturile omului, de sănătate și siguranță sau etica în afaceri”, a adăugat Martin Landgren.
Pentru unele companii, adoptarea unei abordări precum cea adusă de conceptul „People. Planet. Profit” poate părea idealistă într-o lume care pune accentul pe profit în detrimentul semnificației. Totuși, istoria a arătat că firmele inovatoare au demonstrat că este posibil să ai succes în afaceri făcând bine societății per ansamblu. Prin urmare, multe companii au obținut beneficii financiare prin angajamentul lor față de practici de afaceri durabile. Iar noile generații au un rol esențial în definirea și implementarea inițiativelor legate de sustenabilitate.
„România în care îmi doresc să trăiesc este o comunitate în care ne simțim în siguranță și în care avem spațiul să ne exprimăm autentic. Este o Românie în care mergem la birou cu bicicleta, dacă ne place, în care respirăm aer curat și în care, dacă vrem să ne fie bine, suntem primii responsabili care trec la acțiune pentru ca acest lucru să se întâmple”, a spus Marina Marcu, dezvoltator de experiențe de învățare în cadrul Ascendis.
Jumătate dintre consumatori sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru produse durabile, conform unui raport pentru consumatori realizat de IBM în urmă cu câțiva ani.
„Alegeți inițiativele corecte de sustenabilitate, cu impact semnificativ în societate. Nu pierdeți prea mult timp cu analize, începeți să acționați azi! Avem cu toții de făcut o alegere: suntem parte din problema sau parte de soluție?”, a concluzionat Michael Björne de la Celemi.

UN SCURT TIMELINE AL SUSTENABILITĂȚII

– Sustenabilitatea a luat naștere la nivel internațional în anii 50, de la înființarea în 1948 a The International Union for the Protection of Nature și publicarea în 1954 a „The Challenge of Man’s Future; – – În 1987, a fost publicat raportul „Viitorul nostru comun” al Comisiei Brundtland a ONU. În ea se află una dintre cele mai apreciate și simplificate definiții din mișcarea de sustenabilitate, care a popularizat termenul de dezvoltare durabilă.
– Toate conceptele ce au apărut în anii ‚80 – EHS (Environmental, Health, and Safety), în ‚90 – CS (Corporate Sustainability), în 2000 – CSR (Corporate Social Responsibility), sau în ultimii cinci ani – ESG (Environmental, Social and Governance) gravitează în jurul a trei elemente centrale: People, Planet, Profit = „triple bottom line” ce a fost inventat pentru prima dată în 1994 de John Elkington, scriitor de afaceri și fondator al companiei de consultanță în management SustainAbility.
– În 2015, liderii celor 193 de țări care formează Organizația Națiunilor Unite au semnat atât adoptarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă, cât și reducerea amprentei de carbon pentru mitigarea schimbărilor climatice, prin Acordul de la Paris.
– Schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa economiei globale conform World Economic Forum. Economia mondială urmează să piardă cu până la 18% din PIB din cauza schimbărilor climatice dacă nu se iau măsuri, relevă analiza de stres a Institutului Swiss Re.

---