Înainte de a face un nou pas, să ne asigurăm că avem o bază solidă de pe care ne luăm avântul spre tehnologia 5G
Implementarea tehnologiei 5G în România creează o dispută în social media, care merge de la scenarii apocaliptice care sperie lumea, la mirajul unei realități formată din oameni-mașini-dispozitive, în permanență interconectați. Circulă tot felul de avertismente legate de pericole medicale ale expunerii la acest tip de radiații de foarte înaltă frecvență, dar și riscuri de securitate cibernetică asociate acestei tehnologii performante. E foarte ușor să derapăm înspre o extremă sau alta. Cum discernem corect în această avalanșă de fake news pe aceasta temă? Avem nevoie de specialiști onești care să explice clar, transparent, care sunt avantajele și dezavantajele acestei tehnologii.
Un astfel de subiect necesită o informare corectă a populației, altfel social media se transformă într-o agora a isteriei colective. Faptul că la Bruxelles, în inima Europei, planurile de implementare a unui proiect-pilot de furnizare a internetului fără fir la viteză 5G au fost oprite din cauza temerilor legate de sănătatea cetățenilor ne oferă un motiv în plus pentru a cere o informare corectă în acest sens. Vorbind cu Alexandru Mironov, fondatorul revistei „Știință și Tehnică”, acesta susținea ideea unei dezbateri naționale pe această temă.
Până atunci, inițiem un serial în care specialiștii din domenii asociate să explice cât e adevăr și cât e mistificare în acest tip de tehnologie.
Continuăm acest serial cu Andreea Paul, președintă INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE
În mod cert, tehnologia 5G este o inițiativă disruptivă. Tehnologia 5G este evident noua generație a tehnologiilor mobile, dar mult mai importantă comparativ cu generațiile precedente. Tehnologia 5G va face posibile conexiunile de mare capacitate, sigure și instantanee, având la bază:
- Dispozitive inteligente, peste tot, integrate nativ;
- Arhitecturi centrate pe dispozitiv (device-centric architectures): dispozitivele mobile sunt prosumatori (asta înseamnă consumatori și producători în același timp sau, altfel spus, consumatorii devin producători). Puteți afla mai multe detalii și aici: https://en.m.wikipedia.org/wiki/Prosumer), iar despre serviciile de conectivitate fără fire aici (link: https://www.researchgate.net/publication/320111502_Device-Centric_Wireless_Networks_for_5G);
- millimeter wave: necesitatea de a transfera rapid volume mari de date impunecreșterea frecvențelor purtătoare. Apar noi provocări (ex. linia de vizare fără obstrucții) care impun soluții inovatoare (ex. beamforming, beamtracking) și depășirea unor limitări tehnologice (de ex. o minirețea de antene fazate);
- antene Massive-MIMO: mai mari, mai puternice.
Planurile de implementare a unui proiect-pilot de furnizare a internetului fără fir la viteză 5G în Bruxelles au fost oprite din cauza temerilor legate de sănătatea cetățenilor. În iulie, guvernul încheiase un acord cu trei operatori de telecomunicații prin care se angaja să reducă standardele stricte privitoare la radiații în Bruxelles. Însă, conform autorităților regionale, momentan este imposibil de estimat cantitatea de radiații produse de antenele care ar asigura acest serviciu. Dacă „inima Europei” se opune implementarii 5G, de ce România se avântă să fie printre primele țări care face asta?
Recent, Judecătoria din Timișoara a respins o cerere de demontare a unei antene, argumentând printre altele: „Recomandarea Uniunii Europene 1999/519/EC din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului general la câmpuri electromagnetice de la 0 la 300 GHz, preluată în legislaţia internă prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice 1193/2006 nu prevăd distanţe minime faţă de zonele populate sau faţă de clădiri cu diferite destinaţii, la care să se poată amplasa antenele de comunicaţii de orice tip, inclusiv cele de telefonie mobilă, dat fiind faptul că mărimile fizice care măsoară expunerea populaţiei depind de puterea de emisie a antenelor şi nu de distanţă”.
Între cele două extreme – „cadrul legal permite” și „încă nu știm dacă și ce efecte secundare negative sunt” – este suficient spațiu pentru o soluție echilibrată care să permită inovațiilor științifice să intre gradual și cu prudență în viața noastră de zi cu zi.
Tehnologia se poate transforma într-o problemă de securitate naţională, după ce Statele Unite au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate şi a recomandat aliaţilor să renunţe la utilizarea acestora?
Informațiile din zona securității naționale pe acest subiect sunt puține, dar în creștere. Fiecare stat trebuie să găsească un echilibru între protejarea cetățenilor și păstrarea unei economii deschise. Aplicând priincipiile ce guvernează achizițiile publice (tratamentul egal, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor), am putea conchide că este binevenit un număr cât mai mare de furnizori de tehnologie. Trebuie însă să ținem cont de importanța din ce în ce mai mare acordată protecției datelor. O serie întreagă de aspecte (precum corectitudine, legalitate, transparență, securitate, integritate, confidențialitate) ne obligă să stabilim criterii clare privind modul de selecție a furnizorilor. Definirea unor criterii tehnologice nu este suficientă, având în vedere cadrul complex actual. Trebuie să luam în calcul extinderea criteriilor și în alte zone care să asigure un ecosistem echilibrat (procese, lanț de aprovizionare etc.).
Scopul acestor criterii este să garanteze un nivel minim de calitate pentru produsele și serviciile furnizate, inclusiv din punct de vedere al securității informațiilor. Ajungem deci la miezul întrebării: este Huawei un furnizor de încredere? Pentru a putea răspunde la această întrebare avem nevoie de mai multe informații de calitate, iar problema este complicată de fake news).
Zi de zi apar noi informații care necesită timp pentru validare, verificare, corelare. Un exemplu recent din partea unei instituții media de prestigiu, Financial Times: „Huawei CVs show close links with military, study says”.
E necesară cultivarea unor poli de competențe recunoscute la nivel mondial care să dezbată probleme majore de interes public.
În ceea ce privește suspiciunile legate de problemele de sănătate pe care le-ar putea provoca tehnologia 5G, problema stă în detalii și nu în principii. Și razele X sunt dăunătoare sănătății. Totuși nu putem concepe medicina modernă fără echipamentele de radiografiere. Este puțin probabil să fie nevoie să facem o investigație RMN sau CT ca să putem pune o simplă plombă. Și atunci cum procedăm? Un posibil răspuns este – ca și până acum. Integrăm progresiv și cu prudență noile metode, tehnici, echipamente în viața de zi cu zi.
Nici centralele nucleare nu sunt „sănătoase”. Accidente tragice precum cele de la Cernobîl sau Fokushima trebuie să fie evitate, dar nu cu prețul eliminării tuturor centralelor nucleare din lume. Soluția agreată este creșterea măsurilor de siguranță în paralel cu dezvoltarea unor noi metode și tehnologii care să aducă mai multe beneficii, cu mai puține dezavantaje.
Cum discernem fake-news-urile pe această temă de cele care au un fundament științific
Problema fake-news nu este specifică 5G. Ca parte a unei soluții generale am putea avea în vedere:
(1) crearea unui mecanism de evaluare a surselor de informații;
(2) descurajarea publicării de informații nefondate, fără a îngrădi dreptul la o opinie;
(3) cultivarea unor poli de competențe recunoscute la nivel mondial care să dezbată public probleme majore de interes public (5G, vaccinuri, încălzirea globală etc.).
În mod particular, pentru tehnologia 5G, am putea pleca de la analize concrete realizate pentru 4G.
Altfel spus, înainte de a face un nou pas, să ne asigurăm că avem o bază solidă de pe care ne luăm avântul spre 5G.
Caracteristicile care deosebesc generația 5G de tehnologia 4G sunt:
viteza de 100 de ori mai mare decât cea de azi, capacitatea, timpul de răspuns al comunicațiilor, consumul redus de energie, faptul că se bazează pe antene mici care pot fi instalate pe clădiri existente sau pe alte elemente de infrastructură. Antenele vor avea o densitate mai mare, prin urmare lățimea de bandă se va măsura în gigabiți pe secundă.
Beneficiile economice ale tehnologiei 5G
ANCOM (The National Authority for Management and Regulation in Communications) apreciază că instalarea şi utilizarea reţelelor 5G în România va duce la crearea a 252 de mii de locuri de muncă şi va avea un efect de multiplicare economică de 4,7 miliarde euro, în cadrul Strategiei 5G pentru România (ANCOM, 2018).
Începând cu anul 2019, până în 2035, beneficii economice impresionante de circa 12 mii de miliarde de dolari sunt estimate la nivel mondial de către Forumul Economic Global. Implicațiile sociale sunt uriașe: conexiunile nu vor mai fi doar între oameni sau între oameni și informații, ci între oameni, obiecte și practic orice (World Economic Forum, 2018, https://www.weforum.org/agenda/2018/01/the-world-is-about-to-become-even-more-interconnected-here-s-how ).
Pragmatic vorbind, impactul 5G va fi vital în industriile inovatoare, despre care am vorbit în Ghidul Meseriilor Viitorului, lansat în anul 2018 de către asociația neguvernamentală INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, precum:
– Autovehicule autonome și conectate, inclusiv la nivelul conectivității dintre autovehicule și infrastructura pe care circulă;
– Tehnologie integrată de monitorizare a vremii;
– Agricultură de înaltă precizie;
– Culturi monitorizate prin drone;
– Sisteme cyber–fizice;
– Rețele inteligente;
– Chirurgie bazată pe realitatea virtuală;
– Servicii de tele-asistență pentru sănătate;
– Roboți interconectați;
– Orașe inteligente;
– Roboți casnici;
– Interacțiuni între realitatea virtuală și cea augmentată;
– Îmbunătățirea serviciilor de vânzări și divertisment pe mobil;
– Download și browsing de zeci de ori mai rapide etc.
Pe scurt, impactul tehnologiei 5G este esențial în dezvoltarea exponențială a internetului tuturor lucrurilor cu implicații transformatoare masive din punct de vedere economic și social.
Citește primul episod al serialului: Tehnologia 5G – Pro și contra