Pot salva lumea inventatorii români?

Astfel de concepte au fost prezentate de curând în cadrul unei expoziții la care au participat inventatori de la 15 ani la 60, fiecare cu soluții recunoscute la Geneva.

Și încă de la intrarea în spațiul expozițional amenajat într-una din sălile Palatului Parlamentului s-a putut observa “diversitatea” expozanților, după cum notează corespondentul Agerpres, Florin Bărbuță.
Spre exemplu, Bănculescu Dumitru, în vârstă de 66 de ani, a inventat Convertorul electrocinetic care purifică aerul. “'În Convertorul electrocinetic se realizează plasmă rece. În mediul acesta plasmatic se creează și un efect mecano-electric prin care aerul este deplasat. Aparatele nu conțin filtre, motoare. Ele sunt statice. Aerul este tras și împins în față fiind purificat la un nivel pe care nu-l realizează niciun alt purificator din lumea aceasta. Noi distrugem totul și lăsăm aerul perfect curat. Nu avem concurență în lume și cu toate acestea nu am putut să ne dezvoltăm din motive care nu țin de noi. Când Athenee Palace a fost invadat de mucegai, noi am scos mucegaiul cu aceste aparate. Avem și aparate mari industriale de purificat aerul”, spune Bănculescu.

Vizavi de locul unde era expusă această invenție se afla standul cu machete de nave spațiale și aparate care pot ajuta omenirea în cazul unui eveniment asemănător celui prin care dinozaurii au dispărut. Grupul de cercetători români au descoperit cum putem să călătorim în spațiu cu resurse minime de energie sau să facem atmosferă pe Marte.
“Acesta este un tun contra asteroizilor. Este format din două oglinzi parabolice, una mare și una mică având același focar. Oglinzile sunt puse față în față. Aceasta captează energia de la soare, o concentrează în focar, care este același ca al oglinzii mici și oglinda mică reversează și creează o rază de lumină de foarte mare intensitate. Dacă este concentrată pe un asteroid, vaporizează local și deviază. Asteroidul care a distrus dinozaurii acum 60 milioane de ani avea 37 de kilometri. Nu era mare. E foarte posibil ca din întuneric să apară altul. O altă aplicație a acestei idei este curățarea deșeurilor spațiale care sunt în jurul pământului. În așa ceva ar trebui să investească o confederație de state. Acest dispozitiv poate fi folosit și pentru teraformarea planetei Marte. Trimițând raza spre planeta Marte poți vaporiza solul și să obții o atmosferă. Vrem să eliminăm deșertul din Sahara creând o rețea de canale, trimițând raza, prin care să dăm drumul la apa alcalină să circule”, spune Sandu Constantin, de la Institutul Naționale de Cercetare-Dezvoltare motoare cu turbină – COMOTI, unul dintre cei patru inventatori care au realizat aceste machete.

Cristale de laborator

Mai departe, Liana Maria Ivașcu și Daria Mihaela, în vârstă de 15 ani, cresc cristale în laborator, iar apoi le atașează la diverse accesorii.
“Acestea sunt niște cristale pe care le-am crescut noi dintr-o substanță, printr-un procedeu chimic. Ele sunt destul de sensibile, trebuie ținute în anumite condiții de temperatură, paharul trebuie spălat într-un anumit mod dar am reușit să le creștem, am reușit să le atașăm de bijuterii și astfel am creat inele, cercei, lanțuri, pe care le purtăm și noi”, au povestit cele două fete pentru Agerpres.
Din când în când, unii expozanți se plimbă pe o trotinetă electrică sau pe o bicicletă care arată puțin diferit față de cele din parcuri. Spune despre ce este vorba Alexandru Vasiliu, business development manager la e-TWOW.

“Trotinetele electrice sunt produse în România. Specificațiile sunt cele mai bune de pe piață, la ora actuală. Vorbim aici de autonomii cuprinse între 30-40 kilometri, viteze între 26-32 km/oră, au sub 11 kilograme. Le fabricăm la Craiova, avem service-uri și piesele asigurate pe tot teritoriul României prin parteneri și așa mai departe. În ceea ce privește bicicleta, tot ce ține de a fi o bicicletă au fost componente cumpărate. Noi ne-am ocupat de partea electrică. A fost nevoie de așa ceva pentru un proiect de ecoturism în Delta Dunării. Trebuia să încapă într-o barcă și să meargă pe nisip, macadam și așa mai departe. De aceea are forma asta puțin mai ciudată”, susține Vasiliu, care i-a ivitat pe toți cei care au trecut pe la standul său să…dea o tură.
Aflăm de la George Poteraș, în vârstă de 61 de ani, director științific la Institutul Național de Cercetare pentru Protecția Mediului, că pot exista centrale electrice verzi de producere curentului. Se pare că o singură centrală poate produce atât energie eoliană, cât și fotovoltaică sau din maree.

“Avem un model de obținere a energiei regenerabile din 3 surse: cea a valurilor, eoliană și solară. Energia valurilor o obținem practic poziționând acest model pe coaste. El funcționează permanent, indiferent de zi sau noapte. Dacă nu merg toate trei în același timp, cel puțin una din cele 3 surse funcționează. El a fost gândit ca un complex care poate fi amplasat pe coasta mării, a unor oceane. Dimensiunile pot fi considerabile astfel încât puterea instalată să fie destul de mare, de genul unei uzine de producere a curentului electric. Credem că poate ajunge la nivelul unui complex care scoate energie pe bază de cărbune”, a conchis Poteraș.

Pentru munca la birou

Desigur, “invazia” invantatorilor români care într-o bună zi pot salva lumea, de ce nu, continuă. Și anume: pentru că Aeroclubul României cumpără parașute din Bulgaria, un cercetător român a decis să facă una care să intre pe piață anul viitor.

'Este un proiect de cercetare pe care l-am făcut în colaborare cu Aeroclubul României. Este o capotă pentru antrenament. Acum Aeroclubul cumpără tot ce este capotă din Bulgaria și s-au gândit cum putem realiza o variantă mai ieftină și mai personalizată pentru elevii români. Acesta este doar un prototip, dar s-ar putea să intrăm pe piață anul viitor”, a spus Adrian Saliștean (40 ani) care lucrează în departamentul de textile pentru Cercetare Aeronautică – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Pentru Textile și Pielărie.
Alexandru Ghilduș, profesor universitar și președinte de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a avut la standul său trei invenții. Una dintre ele este legată de…munca la birou!
Munca la birou nu prea dă posibilitatea de a face mișcare în același timp. Din acest motiv, Ghilduș a venit cu o soluție ingenioasă. “Am fabricat în număr mic și intenționez să cresc numărul. Este ideea ca la birou cei care stau 8 ore la birou să facă mișcare. Mișcarea este gen bicicletă, dar în plan orizontal. Este extrem de simplă, acționarea este relativ ușoară, fără eforturi prea mari. Nu faci musculatură, ci îți întreții starea prin acționarea picioarelor. Dacă l-ai utiliza 8 ore continuu poți să parcurgi echivalentul a 10 kilometri”, potrivit prezentării făcute de inventator.
În altă ordine de idei, dar pe aceeași temă, invențiile românești prezentate în acest an la Salonul de la Geneva — Elveția (29 martie — 2 aprilie 2017), cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii, au fost premiate de către membrii Juriului Internațional cu 34 de medalii de aur și 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat și 10 distincții speciale, potrivit Ministerului Cercetării și Inovării (MCI).
În standul României realizat sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, care a asigurat selecția invențiilor și plata participării acestora la Salon, au fost prezentate 40 de invenții. Alte 8 invenții românești au fost prezentate pe costuri proprii.