Calitatea vieții femeilor era mai bună în comunism? Un articol publicat în New York Times răvășește mentalitățile
Aceasta și multe altele se subliniază într-un articol publicat în New York Times, sub semnătura lui Kristen R. Ghodsee, profesoară la Universitatea Pennsylvania – specialistă în studii ruse și est-europene, autoare a numeroase cărți despre comunismul european și urmările lui. Cea mai recentă se numește „Red Hangover: Legacies of 20th-Century Communism” („Mahmureala roșie: moștenirile comunismului din secolul al XX-lea”).
Se aduce vorba și despre un studiu sociologic comparativ făcut după Reunificarea Germaniei din 1990, care constata că femeile din fostul regim socialist avuseseră o viață intima cu mult mai satisfăcătoare decât semenele lor care trăiseră în capitalism.
Unii ar putea să-și aducă aminte că femeile din blocul estic se bucurau de multe drepturi și privilegii necunoscute democrațiilor liberale la acel timp, de pildă investiția masivă pe care o făcea statul în educația lor, încadrarea lor deplină în câmpul muncii, indemnizații de creștere a copilului generoase și gratuitate pentru creșa, grădinița și școala copiilor. Dar mai există un avantaj care nu a primit prea multă atenție: femeile în comunism aveau parte de o viață intimă mult mai plăcută, după cum susține autoarea.
“Mărturii” din economia de piață
Kristen R. Ghodseeprezintă, printre altele, cazul bulgăroaicei Ana Durceva, care a trăit primii 43 de ani în comunism. A divorțat și ani mulți și-a putut crește singură copilul, pentru că avea o slujbă și un salariu suficient. Spune că viața ei înainte de 1989 a avut mai mult romantism și satisfacție decât există în viața stresantă de care are parte acum, în economia de piață, fiica ei născută la sfârșitul anilor 70. „Nu știe decât muncă și iar muncă. Vine acasă noaptea și este prea obosită să mai stea cu soțul ei. Dar oricum nu mai contează, pentru că și el e obosit. Stau amândoi în fața televizorului ca niște zombi. Când eram de vârsta ei, mă distram mai mult”, spune Durceva.
“Calitatea vieții femeilor era mai bună în comunism, pentru că aceste regimuri vedeau în emanciparea femeii un punct central pentru societatea socialistă avansată”, explică Kristen Ghodsee. Sovieticii au dat drept de vot femeilor în 1917, cu trei ani mai devreme decât în SUA. Bolșevicii au liberalizat divorțul, au încercat să egalizeze drepturile, au investit în spălătorii publice și cantine. Femeile au fost încadrate în muncă și au devenit independente financiar de bărbați. Abia în anii 30 Stalin a limitat unele drepturi pe care le aveau femeile, scoțând avortul în afara legii și promovând ideea de „familia, celula de bază a societății”.
Egalitatea între femei și bărbați
După război, lipsa forței de muncă a făcut regimurile comuniste să investească și mai mult în emanciparea femeilor, finanțând inclusiv cercetări despre misterele sexualității feminine. În anii 50, sexologii cehoslovaci au început să facă cercetări în privința vieții intime a femeilor, au ținut chiar și o conferință pe această temă, având în centru ideea că egalitatea între femei și bărbați este principala componentă a plăcerii feminine. Unii cercetători susțineau că bărbații trebuie să împartă treburile casnice și creșterea copiilor cu femeile, pentru că altfel nu va exista viață intimă satisfăcătoare. Cu excepția României, Albaniei și Uniunii Sovietice în timpul lui Stalin, cele mai multe țări est-europene dădeau dreptul la avort.
În țările Pactului de la Varșovia, băieții erau educați să accepte fetele ca tovarășele lor egale, chiar dacă niciodată nu s-a reușit îndepărtarea mentalității că bărbatul este capul familiei. Astăzi, spune autoarea articolului din New York Times (https://www.nytimes.com/2017/08/12/opinion/why-women-had-better-sex-under-socialism.html), orice program politic ce propune egalitate de drepturi pare demodat. Rezultatul fiind că multe din progresele obținute în comunism în privința femeilor s-au anulat.